Champignon (Agaricus subperonatus)

Sistematica:
  • Divisione: Basidiomycota (Basidiomycetes)
  • Suddivisione: Agaricomycotina (Agaricomycetes)
  • Classe: Agaricomycetes (Agaricomycetes)
  • Sottoclasse: Agaricomycetidae (Agaricomycetes)
  • Ordine: Agaricales (Agaric o Lamellar)
  • Famiglia: Agaricaceae (Champignon)
  • Genere: Agaricus (champignon)
  • Type: Agaricus subperonatus (Agaricus subperonatus)

Agaricus subperonatus hè un fungo chì appartene à a famiglia Agarikov è u genus Champignon.

Descrizzione esterna

U corpu di fruttu di un champignon semi-shod hè custituitu da un troncu è un capu. U diametru di u caprettu varieghja trà 5-15 cm, è hè assai cunvessu, carnosu, cù carne densa. In i funghi maturi, diventa cunvex-prostrate, ancu depressu in a parti cintrali. U culore di u caprettu di l'spezie descritte pò esse giallu, marrone chjaru o simplicemente marrone. A so superficia hè densamente cuperta di squame marroni-rossi o marroni. À i bordi di u caprettu, pudete vede i resti di un lettinu privatu in forma di scale di film petite. À un altu livellu di umidità di l'aria, a superficia di u capu diventa ligeramente appiccicosa.

L'hymenophore di champignons half-shod hè lamellare, è i platti sò spessu situati in questu, ma liberamente. Sò assai stretti, in i ghjovani funghi anu un tintu rosa pallidu, più tardi diventanu carni, ancu marroni è marroni scuri, quasi neri.

A durata di u troncu di u fungo varieghja in a varieghja di 4-10 cm, è u so diametru righjunghji 1.5-3 cm. Veni da a parti cintrali interna di u capu, hè carattarizatu da una forma cilindrica è un grossu grossu. Dentru, hè fattu, spessu ghjustu ghjustu, ma qualchì volta pò espansione ligeramente vicinu à a basa. U culore di u troncu di u fungus pò esse biancu-rosa, rosa-grisgia, è quandu hè danatu, acquista un tonalità marrone-russu. Sopra l'anellu di u caprettu, a superficia di a perna di u fungu mezzu calzatu hè completamente liscia, ma in certi specimens pò esse ligeramente fibru.

Sutta l'anellu nantu à a gamba, i cinturini Volvo marroni sò visibili, chì sò sguassati à poca distanza l'una di l'altru. A superficia di u troncu pò esse cupartu cù picculi scalini, à volte cù una volva marrone chiaru baggy.

A polpa di u fungo mezzu calzatu (Agaricus subperonatus) hè carattarizatu da una alta densità, varieghja in culore da marrone pallidu à marrone rusty. À a junction of the stem and cap, a carne diventa rossa, ùn hà micca un odore pronunzianu. Certi fonti indicanu chì in i corpi di frutti ghjovani di u tipu descrittu di champignons, un aromu fruttu hè pocu notevuli, mentre chì in i funghi maturi, l'aroma diventa più dispiacevule, è s'assumiglia à l'odore di cicoria.

L'anellu di capu hè carattarizatu da un grossu grossu, culore biancu-marrone, doppia. A so parte inferiore si fusiona cù a gamba. L'espori di funghi anu una forma ellissoidale, una superficia liscia è dimensioni di 4-6 * 7-8 cm. U culore di u polu di spore hè marrone.

Stagione di Grebe è habitat

U champignon half-shod hè unu di i funghi rari, ùn hè micca cusì faciule di truvà ancu per i cuglieri di funghi sperimentati. Sta spezia cresce principarmenti in gruppi, hè quasi impussibile di vede solu. Cresce nantu à e strade, à mezu à i spazii aperti, nantu à compost. Frutta in l'invernu.

Cumestibilità

U fungo hè comestible è hà un gustu piacevule.

Tipi simili è diffirenzii da elli

U champignon steam classicu (Agaricus subperonatus) s'assumiglia un pocu cum'è u Capelli steam champignon, ma l'ultime hè distinatu da un cappellu marrone bruttu, è a so carne ùn cambia u so culore à u rossu quandu hè danatu è cut.

Lascia un Audiolibro