Vitellu

Vitellu

U vitellu (da u vechju francese dolce, dolce) hè una zona carnosa situata nantu à a parte posteriore di a gamba, trà a parte posteriore di u ghjinochju è a caviglia.

Anatomia di u Vitellu

Forma è struttura. U vitellu deve a so forma è a so struttura à i musculi chì u cumponenu è chì venenu da u compartimentu posteriore è esternu di a gamba.

Musculatura. Situatu in u compartimentu posteriore, u musculu surice di i triceps dà forma à u vitellu. U musculu triceps surale hè fattu di trè fasci: u gastrocnemiu laterale, u gastrocnemiu mediale è u musculu solare, situatu sottu à i dui gastrocnemiu. (1) U triceps surale finisce in u tendinu d'Achille. Dui musculi di u compartimentu esternu custituiscenu ancu u vitellu: u fibulare laterale longu è u laterale fibulare cortu.

Vascularizazione è innervazione. U musculu surice triceps hè innervatu da u nervu tibiale (2). I musculi di u compartimentu esternu sò innervati da u nervu peroneale superficiale. (3) U tuttu hè vascularizatu da l'arterie tibiale è fibulare posteriore.

Funzioni di u vitellu

Flessione plantare. I musculi di u vitellu sò implicati in a flessione plantare di a caviglia. (2)

Eversione di u pede. I musculi di u compartimentu esternu sò rispunsevuli di l'eversione di u pede, vale à dì di u muvimentu chì porta a faccia plantaria fora.

Stabilizazione di u pede. U rolu di i musculi di u compartimentu esternu hè di stabilizà u pede, soprattuttu durante a flessione plantare. (4)

Patologie di u vitellu

Tendinopatie. Designanu tutte e patologie chì ponu accade in i tendini. Sò manifestati principalmente da u dolore durante u sforzu. E cause di queste patologie ponu esse variate. L'urigine pò esse intrinseca ancu cù predisposizioni genetiche, cum'è estrinseci, cù per esempiu pusizioni pessime durante a pratica di u sport (5).

Dolore musculare senza lesioni

  • Cuntrattura. Hè una cuntrazzione involuntaria, dulurosa è permanente di un musculu.
  • Crampu. Currisponde à una cuntrazzione involuntaria, dulurosa è timpuraria di un musculu.

Inghjulia musculare. U vitellu pò esse u situ di danni musculari, accumpagnatu da u dulore.

  • Allungamentu. Primu stadiu di danni musculari, l'allungamentu currisponde à un allungamentu di u musculu causatu da microtearmi è resultendu in a disurganizazione musculare.
  • Ripartizione. Seconda tappa di danni musculari, a ripartizione currisponde à una rottura di fibre musculari.

Prestu torna. L'ultima tappa di danni musculari, currisponde à una rumpitura totale di un musculu.

Varicose. Sta patologia currisponde à a dilatazione anormale di e vene. Affettendu a rete venosa superficiale di i membri inferiori, e vene varicose sò visibili nantu à a superficie di u vitellu. Sò spessu associati à u dolore è a pesantezza sentite in e gambe.

Prevenzione è trattamentu di u vitellu

Trattamenti di droga. Sicondu a patologia diagnosticata, diversi trattamenti ponu esse prescritti per riduce u dolore è l'infiammazione.

Trattamentu sintomaticu. In casu di varicesi, a compressione elastica pò esse prescritta per diminuisce a dilatazione di e vene.

Trattamentu endovascular. Questu hè un trattamentu realizatu in i vini sanguini.

A curazione chirurgica. Sicondu u tipu di patologia diagnosticata, a cirurgia pò esse realizata.

Trattamentu fisicu. E terapie fisiche, per mezu di prugrammi di eserciziu specificu, ponu esse prescritti cum'è fisioterapia o fisioterapia.

Esami di vitellu

Esame fisicu. Prima, un esame clinicu hè fattu per osservà è valutà i sintomi percepiti da u paziente.

Esame d'imaghjini medichi. Esami à raggi X, CT, o MRI ponu esse aduprati per cunfirmà o prumove a diagnosi.

Ultrasound Doppler. Questa ecografia specifica permette di osservà u flussu di sangue. Hè adupratu in particulare per diagnosticà e varicesi.

Lascia un Audiolibro