Melanogaster dubbitu (Melanogaster ambiguus)

Sistematica:
  • Divisione: Basidiomycota (Basidiomycetes)
  • Suddivisione: Agaricomycotina (Agaricomycetes)
  • Classe: Agaricomycetes (Agaricomycetes)
  • Sottoclasse: Agaricomycetidae (Agaricomycetes)
  • Ordine: Boletales (Boletales)
  • Famiglia: Paxillaceae (Porcu)
  • Genere: Melanogaster (Melanogaster)
  • Type: Melanogaster ambiguus (Melanogaster douteux)

:

  • Octaviania ambigu
  • Salsa di argilla
  • Melanogaster klotzschii

Melanogaster dubbitu (Melanogaster ambiguus) foto è descrizzione

U corpu di fruttu hè un gasteromycete, vale à dì, hè cumplettamente chjusu finu à chì i spori sò maturi. In tali funghi, micca un caprettu, una gamba, un hymenophore sò isolati, ma un gasterocarp (corpu di fruttu), peridium (conchiglia esterna), gleba (parti di fruttu).

Gastrocarpu 1-3 cm di diametru, raramenti finu à 4 cm. Forma da sferica à ellissoide, pò esse gonfiamenti regulari o irregolari, di solitu micca divisu in segmenti o lobi, cù una struttura di gomma suave quandu hè frescu. Attached by thin, basal, brown, branching cords of mycelium.

Peridium dull, velvety, greyish-brown or cannella-brown in prima, diventendu gialli-oliva cù l'età, cù spots "bruised" marroni scuri, negri-marroni in a vechja, coperto cù un picculu revestimentu biancu. In i ghjovani specimens, hè liscia, poi crack, i cracks sò prufonda, è un trama biancu espostu hè visibile in elli. In seccione, u peridium hè scuru, marrone.

Gleba inizialmente biancu, biancu, biancu-giallu cù camere blu-negru; camere finu à 1,5 mm di diametru, più o menu regularmente spaziate, più grande versu u centru è a basa, micca labirintoide, viotu, gelatinizatu cù cuntenutu mucosa. Cù l'età, quandu i spori maturu, a gleba scurisce, diventendu rossu-marrone, nìvuru cù strisce biancu.

ciavuru: in i ghjovani funghi hè percivutu cum'è dolce, fruttatu, poi diventa dispiacevule, s'assumiglia à cipolle putridu o gomma. Una fonte in lingua inglesa (truffles britannichi. Una rivisione di fungi hypogeous britannichi) paraguna l'odore di un Melanogaster adultu dubious cù l'odore di Scleroderma citrinum (puffball cumune), chì, secondu a descrizzione, s'assumiglia o l'odore di patate crude o truffe. . È, finarmenti, in specimens ripened, l'odore hè forte è fetidu.

Taste: in giovani funghi piccante, piacevule

polvere di spore: neru, viscosu.

I platti di Tram sò bianchi, assai raramenti pallidu giallu, magre, 30-100 µm di spessore, densamente tissuti, hyaline, hyphae di pareti sottili, 2-8 µm di diametru, micca gelatinizatu, cù cunnessione di clamp; pochi spazi interhypal.

Spore 14-20 x 8-10,5 (-12) µm, inizialmente ovoidali e ialine, divenute presto fusiformi o romboidali, generalmente ad apice subacuto, traslucide, con una parete ispessita da olivo a bruno scuro (1-1,3, XNUMX) µm), liscia.

Basidia 45-55 x 6-9 µm, bruni allungati, 2 o 4 (-6) spore, spesso sclerotizzate.

Cresce nantu à a terra, nantu à a littera, sottu una capa di foglie cadute, ponu esse immersi significativamente in a terra. Registratu in boschi caducifoli cù una predominanza di quercia è carpino. Porta frutti da maghju à uttrovi in ​​tutta a zona temperata.

Ùn ci hè micca cunsensu quì. Certi fonti indicanu chì Melanogaster hè dubbitu cum'è una spezia unica inedible, certi crede chì u fungo pò esse manghjatu mentre ch'ellu hè abbastanza ghjovanu (finu à chì a gleba, a parte interna, hà scuru).

I dati nantu à a toxicità ùn sò micca stati truvati.

L'autore di sta nota aderisce à u principiu "se ùn site micca sicuru - ùn pruvate micca", per quessa, classificà cù cura sta spezia cum'è un fungo inedible.

Foto: Andrey.

Lascia un Audiolibro