Lepista luscina (Lepista luscina)

Sistematica:
  • Divisione: Basidiomycota (Basidiomycetes)
  • Suddivisione: Agaricomycotina (Agaricomycetes)
  • Classe: Agaricomycetes (Agaricomycetes)
  • Sottoclasse: Agaricomycetidae (Agaricomycetes)
  • Ordine: Agaricales (Agaric o Lamellar)
  • Famiglia: Tricholomataceae (Tricholomovye o Ryadovkovye)
  • Genere: Lepista (Lepista)
  • Type: Lepista luscina (Lepista borgne)
  • Ryadovka un ochju
  • Austroclitocybe luscina
  • Melanoleuca luscina
  • Omphalia lucina
  • Clitocybe luscina
  • Lepista panaeolus var. irinoides
  • Lepista panaeolus *
  • Clitocybe nimbata *
  • Paxillus alpista *
  • Tricholoma panaeolus *
  • Gyrophila panaeolus *
  • Rhodopaxillus panaeolus *
  • Rhodopaxillus alpista *
  • Tricholoma calceolus *

Lepista borgne (Lepista luscina) photo et description

testa cù un diametru di 4-15 (alcuni righjunghji ancu 25) cm, in a ghjuventù hemispherical o cune-shaped, dopu flat-convex (cushion-shaped), è finu à prostrate cuncave. A pelle hè liscia. I bordi di u caprettu sò uniformi, curvati in a ghjuventù, dopu calata. U culore di u caprettu hè grisgiu-marronu, grisgiu, ci pò esse ligeru, sfumaturi di crema o lilla cundiziunali di u culore generale grisgiu o grisgiu-marrone. In u centru, o in un circhiu, o in circles cuncentrichi, ponu esse situati spots di una natura acquosa, per quale ella hà ricevutu l'epitetu "un ochju". Ma i spots ùn ponu micca esse, vede a nota "*". Versu a riva di u caprettu, a cutícula hè generalmente più ligera, in certi casi pò esse cum'è frostbitten o frosty.

Pulp grisgiu, densu, carnoso, in i funghi vechji diventa soltu, è in u tempu umitu, ancu acqua. L'odore hè pulveru, micca pronunzianu, pò avè note piccante o fruttate. U gustu ùn hè ancu assai pronunzianu, farinosa, pò esse dolce.

vinile frequenti, rounded to the stem, notched, in young mushrooms quasi liberi, prufonda aderente, in mushrooms with prostrate and concave caps, parevanu accreted, è, possibbilmente, discendenti, per via di u fattu chì u locu induve u stem passa in u. cappucciu diventa micca pronunzianu, liscia, cunica. U culore di i platti hè grisgiu, marrone, di solitu in tonu cù a cuticule, o più ligera.

polvere di spore beige, rosatu. Les spores sont allongées (ellittiques), finement verruqueuses, 5-7 x 3-4.5 µm, incolores.

Jambe 2.5-7 cm altu, 0.7-2 cm di diametru (finu à 2.5 cm), cilindricu, pò esse allargatu da quì sottu, clavate, pò esse, à u cuntrariu, ristrettu versu u fondu, pò esse curvatu. A polpa di a gamba hè densa, in i funghi invechjati diventa soltu. U locu hè centrale. Culore di gamba di platti di funghi.

A lepista d'un ochju campa d'aostu à nuvembre (in a strada media), è da a primavera (in e regioni miridiunali), in prati, pasture, nantu à i banche di reservoirs, nantu à e strade, terrapieni di ferrovia è altri lochi simili. Pò esse truvatu nantu à i bordi di e fureste di ogni tipu, in chjari. Cresce in anelli, fila. Spessu ci sò funghi chì crescenu cusì densamente chì parenu avè cultivatu inseme per via di a crescita da una piccula zona di uXNUMXbuXNUMXbground, forte sproutted with mycelium.

  • Lilac-legged rowing (Lepista saeva) Differs, in fattu, in una gamba lilla, è l'absenza di spots nantu à u cappellu. Trà i specimens purple-footed si trovanu cù una gamba purpura inespressa, chì sò completamente indistinguite da l'occhi non-spotted, è ponu esse distinti solu da u fattu chì crescenu in a listessa fila cù i culuriti. In quantu à u gustu, l'odore è e qualità di u cunsumadore, sti spezie sò assolutamente identiche. In u nostru paese, com'è regula, i leptisti d'un ochju sò cunsiderati pricisamenti fila di lilac-legged cù gammi lilla micca pronunzianu, postu chì un ochju, per ragioni pocu chjaru, hè statu studiatu pocu in u nostru paese.
  • Steppe oyster mushroom (Pleurotus eryngii) Hè distinatu da i platti forti discendente à ogni età, una forma curva di u corpu di fruttu, un troncu eccentricu, è spessu un cuntrastu in u culore di i platti relative à u capu.
  • Lyophyllum crowded (Lyophyllum decastes) è lyophyllum armored (Lyophyllum loricatum) - differ in a struttura di a polpa, hè assai più fina, fibrosa, cartilaginosa in i corazzati. Differiscenu in taglie significativamente più chjuche, tappi irregolari. Differiscenu in u cuntrastu di u culore di u cuticule di u capu cumparatu cù u culore di u troncu è i platti. Crescenu in modu diversu, micca in fila è circles, ma in monti chì sò situati à una distanza l'una di l'altru.
  • U rowing grisa-lila (Lepista glaucocana) difiere in u so locu di crescita, si sviluppa in i boschi, raramente va luntanu à i cantieri, è un ochju, à u cuntrariu, praticamenti ùn si trova in u boscu. E, in fattu, si differe in u culore di i platti è i gammi.
  • U smoky talker (Clitocybe nebularis) difiere in u so locu di crescita, si sviluppa in fureste, raramente si va à l'arghjentu, è un ochju, à u cuntrariu, ùn si trova quasi mai in u boscu. I platti di u govorushka sò o aderenti (à una ghjovana età) o notevolmente descendenti. Ci hè un cuntrastu notevuli di culore trà a cuticula grisa è i platti bianchi brillanti, è a lepista d'un ochju ùn hà micca tali platti bianchi.
  • Lepista Ricken (Lepista rickenii) à u primu sguardu, pare, hè indistinguibile. U cappucciu è u troncu anu in media e stesse proporzioni, u listessu schema di culore, forsi u listessu spotting, è u stessu revestimentu di fretu. Tuttavia, ci hè sempre una diferenza. Lepista Riken hà platti da aderente à ligeramente discendenti, è ùn si sviluppa micca solu in prati è pasture, ma ancu nantu à i bordi di i boschi, in chjari, soprattuttu cù a prisenza di pinu, quercia è altri arburi ùn sò micca un impedimentu per questu. Hè faciule cunfundà sti dui tipi.

Lepista one-eyed - Fungo comestible in cundizione. Delicious. Hè cumpritamenti simili à u rematu à gambe lilla.

Lascia un Audiolibro