Hè ellu chì a maiò spessu attacca e donne. Cosa da evità per riduce u vostru risicu di cancru di mama?

U cancru di mama hè u cancru più cumuni trà e donne. Ancu s'ellu hè sempre u duminiu di e donne di più di 50 anni, hè ancu apparsu in una avalanche in i ghjovani in l'ultimi anni. Mutazioni genetiche, età, contracepzioni hormonali o maternità tardiva. Ci sò parechji fatturi di risichi chì ponu cuntribuisce à l'apparizione di a malatia. Ma sapete chì a vostra dieta hè ancu impurtante? Vede ciò chì pudete fà per ùn aumentà u risicu di sè stessu.

iStock Vede a galeria 11

Top
  • Carboidrati simplici è cumplessi. Chì sò è induve si ponu truvà ? [Spieghemu]

    I carbuidrati, o zuccheri, sò unu di i cumposti organici più abbundanti in a natura. E so funzioni sò parechje; da materiale di ricambio è ...

  • A pressione atmosferica - impattu nantu à a salute è benessiri, differenze, cambiamenti. Cumu trattà cun ella?

    A pressione atmosferica hè u rapportu di u valore di a forza cù quale a colonna d'aria pressa contr'à a superficia di a Terra (o un altru pianeta) à a superficia nantu à quale questu ...

  • Per mezu di l'acromegalia, hà misuratu 272 cm. A so vita era assai drammatica

    Robert Wadlow, per via di a so altezza straordinaria, hè diventatu un favuritu di a folla. Tuttavia, ci era un dramma di ogni ghjornu daretu à l'enorme crescita. Wadlow hè mortu à l'età di 22 anni ...

1/ 11 Esame di u pettu

2/ 11 E statistiche sò alarmanti

Sicondu un rapportu 2014, creatu sottu u patronu di a Società Polacca per a Ricerca di Cancer di Senu, in u 2012, u cancru di u senu era classificatu secondu trà tutti i casi oncologichi di novu diagnosticati in u mondu - cunta quasi 2% di i casi. Sfurtunatamente, ancu in Pulonia hè quasi 12% di tutti i diagnostichi. E ancu s'ellu hè unu di i cancers più studiati - sapemu digià assai di questu è u so trattamentu ci dà parechje opportunità, in l'ultimi anni 23 l'incidenza di questu hè sempri crescente. Affetta micca solu e donne di 30-50 anni, ma hè diagnosticatu più è più spessu in i ghjovani. Sicondu i dati di u Registru Naziunale di Canceri, l'incidenza di u cancru di pettu hè radduppiatu trà e donne di 69-20 anni. Ogni annu, hè diagnosticatu in quant'è 49 pazienti, è hè prevista chì in i prossimi anni, ogni annu, sta malatia afectarà ancu più di 18 donne.

3/ 11 A mortalità cuntinueghja à cresce

U cancru di pettu hè una malatia chì, sfurtunatamenti, hè troppu spessu fatale in Pulonia. Hè insidiosu è si sviluppa asymptomatically in prima, per quessa, parechji casi sò diagnosticati solu in un stadiu avanzatu. Hè stimatu chì hè in u terzu postu in termini di mortalità trà tutti i cancers chì afectanu i polacchi. À u listessu tempu, cum'è dimustratu da i dati da 3, u cancru di pettu conta per u 2013% di i morti trà e donne, pigghiannu u postu subitu dopu à u cancer di pulmone. Hà una dimensione persunale in particulare. Cum'è enfatizatu da l'autori di u rapportu, sottu u patronu di a Società Polacca per a Ricerca di u Canceru di Senu, l'incapacità di travaglià una donna chì soffre di cancro di mama genera, soprattuttu, i cosiddetti costi intangibili - "limita o si ritira completamente da vita suciale è prufessiunale; per questu mutivu, u cancru di pettu diventa ancu una malatia di famiglie intere è l'ambienti immediata di i pazienti. "

4/ 11 A dieta importa

Ancu s'è u più impurtante in u trattamentu di u cancru di mama hè a prevenzione, incl. testi rigulari chì permetterà un iniziu rapidu di a terapia, risulta chì ciò chì manghjemu pò ancu influenzà u risicu di sviluppà stu cancru in e donne. I scientisti stimanu chì pudemu cambià quant'è 9 di 100 casi di cancru (9%) solu cambià a manera di manghjà. Mentre a ricerca in a dieta è u risicu di u cancru di pettu ùn hè micca cuncludente, ci hè evidenza per suggerisce chì certi alimenti ponu aumentà l'incidenza di e donne di certi tipi di cancru di mama. Verificate esattamente ciò chì duvete evità u più quandu vulete prutegge megliu da sta malatie complicata.

5/ 11 Grassa

Ancu s'è u grassu hè una parte essenziale di u nostru corpu, hè statu dimustratu chì u tipu di grassu pò ghjucà un rolu enormu in l'aumentu di u risicu di sviluppà cancru di mama. Questu hè suggeritu da, frà altri scientifichi europei chì anu evaluatu i menu di 11 donne di età 337-20 anni da 70 paesi per un periudu di più di 10 anni. Anu trovu chì quelli chì anu manghjatu u grassu più saturatu (48 g / ghjornu) eranu 28% più probabili di sviluppà un cancru di pettu cà quelli chì manghjavanu menu (15 g / ghjornu). I scientisti di Milano aghjunghjenu chì un altu cunsumu di grassu tutale è saturatu, in particulare quelli derivati ​​da l'alimenti altamente trasfurmati, pò esse assuciatu cù un risicu aumentatu di certi tipi di cancru di mama, cumpresi quelli chì dipendenu da l'hormone, vale à dì chì rispundenu à u livellu di estrogenu o progesterone. in u corpu. Mentre chì una quantità sicura di grassu saturatu ùn hè ancu stabilitu, l'oncologi cumpresi da u Rutgers Cancer Institute in New Jersey ricumandenu di limità e fonti malsane cum'è fast food, dolci, fritti è snacks salati in a vostra dieta di ogni ghjornu.

6/ 11 Zuccheru

Ancu s'ellu ùn ci hè micca evidenza cunclusiva di un effettu direttu di u zuccheru nantu à u sviluppu di u cancru di mama, certi studii suggerenu chì affetta indirettamente u risicu di cancru. Una squadra di scientisti di u MD Anderson Cancer Center à l'Università di Texas, hà publicatu un studiu nantu à i topi chì cunsumanu una dieta cù parametri paragunabili à un menu tipicu "occidentale", riccu, inter alia, in carbuidrati raffinati. Hè risultatu chì l'altu cuntenutu di saccarosi è fructose hà causatu più di 50% di i topi à sviluppà u cancru di mama. Impurtante, più i topi manghjanu i so topi, u più freti metastasi da più osservazioni di l'animali malati. Ma ùn hè micca tuttu. Un studiu talianu, sta volta nantu à l'omu, publicatu in l'American Journal of Clinical Nutrition, hà dimustratu un ligame trà l'altu cunsumu di cibi cù un altu indice glicemicu è u cancru di mama. U "wallpaper" include micca solu pasticceria dolce, ma ancu pasta è risu biancu. Hè statu dimustratu chì u più veloce un alimentu aumenta u nivellu di glucose in sangue è pruvucarà una grande splutazioni d'insulina dopu à manghjà, u più altu hè u risicu di sviluppà un cancru dipendente da l'estrogenu. Ricurdativi, u zuccheru chì aghjunghje à u vostru menu durante u ghjornu, cumpresu u zuccheru chì vene da dolci, meli o bevande pronti, ùn deve micca custituiscenu più di 5% di l'energia chì avete da manghjà è beie durante u ghjornu. Cumu ricumandemu da l'Associazione Americana di u Corsu, a maiò parte di e donne ùn deve micca più di 20 g di zuccheru à ghjornu (circa 6 teaspoons), cumpresi i quantità cuntenuti, per esempiu, in l'alimenti altamente processati.

7/ 11 Dolcificanti artificiali

Parechji scientisti suggerenu chì micca solu u zuccheru, ma i so sustituti artificiali, ponu cuntribuisce indirettamente à u sviluppu di parechje malatie. Ricerche in a Scola di Medicina di l'Università di Washington hà dimustratu chì unu di i dolcificanti, a sucralosa, pò causà grandi surge di insulina in u sangue, è cù u cunsumu eccessivu, pò aumentà significativamente u so valore. E questu, secondu, tra l'altri, circadori di l'Imperial College London School of Public Health in Inghilterra, pò avè un impattu annantu à u risicu di sviluppà cancru di mama. Dopu un studiu di 3300 donne, hè statu truvatu chì quelli chì avianu disordini metabolichi ligati à a risposta anormale di u corpu à l'insulina o l'incapacità di pruduce l'insuline eranu in un risicu più altu di cancru chì quelli senza sti disturbi. Unu di l'studii più grande di e donne postmenopausal (WHI) cunfirma ancu chì u gruppu di persone chì avianu u nivellu di insulina più altu era quasi 50% più prubabile di sviluppà un cancru di pettu cà quelli chì avianu u nivellu di insulina più bassu. Mentre i edulcoranti artificiali ùn cuntribuiscenu micca direttamente à u sviluppu di u cancru di u pettu, u so cunsumu ùn deve esse micca esageratu, è vale a pena di verificà l'Intake Daily Acceptable (ADI) per ogni "cumpostu dolce" prima di aghjunghje à u vostru menu di ogni ghjornu.

8/ 11 Carni grigliate

Ancu s'ellu hè savurosu, risulta chì u cunsumu spessu pò cuntribuisce à un risicu aumentatu di sviluppà cancru di mama. U grilling di proteini animali à alta temperatura pò aumentà u sviluppu di l'amine heterocyclic (HCA), chì sò stati pruvati per esse composti chì ponu causà cancru di mama. Sicondu a ricerca publicata da u Cancer Project, i peghju delinquente ùn sò micca solu pollo grillatu, porcu, carne bovina o salmone, ma tutti i tipi di carne fritti è cotti à alta temperatura. I rivisioni cunfirmanu chì u cuntenutu HCA, ancu s'ellu hè diversu secondu u metudu di preparazione di un platu determinatu, aumenta sempre cù a temperatura di frittura o grill. Unu di l'studii hà nutatu, inter alia, Quasi cinque volte più altu risicu di sviluppà cancru di pettu in e donne chì manghjanu carne chì hè assai cottu paragunatu à quelli chì preferanu carne media o fritta. U risicu hè ancu aumentatu quandu stu tipu di alimentu hè manghjatu ogni ghjornu. L'American Cancer Research Institute aghjunghjenu ancu chì a cura di a carne aumenta ancu u cuntenutu di sustanzi carcinogeni, cusì sta tecnica culinaria deve esse evitata.

9/ 11 Alcolu

Hè un fattore di risicu pruvucatu per u sviluppu di u cancru di mama, u risicu di quale aumenta cù a quantità cunsumata. A ricerca sempre mostra chì beie a cerveza, u vinu è u licore aumenta a probabilità di sviluppà sti tipi di cancru chì dependenu di l'hormone. L'alcolu pò aumentà, per esempiu, i livelli di estrogenu chì sò assuciati cù l'induzione di u cancru di mama. À u listessu tempu, i scientisti indicanu chì l'alcoolu pò ancu dannà l'ADN in e cellule è cusì affettanu l'apparenza di a malatia. Paragunatu à i non-drinkers, e donne chì bevenu alcolu à ocasioni anu un picculu aumentu di u so risicu di sviluppà cancru. In ogni casu, hè abbastanza per elli à aumentà a so ingesta di alcolu à 2-3 bevande à ghjornu per esse 20% più prubabile di sviluppà cancru di mama. I sperti stimanu chì ogni dosa consecutiva di una bevanda alcohòlica pò aumentà u risicu di malatia da un altru 10%. À u listessu tempu, ricordate chì un studiu di u 2009 mostra chì beie 3-4 bevande à settimana aumenta u risicu di recidiva di u cancru di mama in e donne diagnosticate cun cancru di mama, ancu in i primi stadi. A Società Americana di Cancer hè dunque ricumandendu à e donne di ùn superà micca a dosa di una porzione di alcolu à ghjornu, chì hè 350 ml di cerveza, 150 ml di vinu o 45 ml di alcolu più forte.

10/ 11 Conserve

Ùn hè micca solu l'alcoolu chjusu in a furesta, ma ancu verdura, frutta, furmagliu, carne è noci. Dighjà i prudutti di 5 tali pacchetti sò capaci di aumentà u nivellu di bisphenol A (BPA) in u corpu da 1000-1200% - una sustanza chì in u vostru corpu pò, frà altri, imite l'estradiol. Ancu s'è l'usu di BPA hè permessu in l'Unione Europea è hà a reputazione di esse un chimicu sicuru, parechji scientisti avvirtenu contru u cunsumu eccessivu. Sottu u scrutiny di i scientisti, frà altri equilibriu hormonal femminile, disordini di quale pò induce a furmazione di cellule cancerose. Cuncintrazioni più altu di BPA di serum sò assuciati micca solu cù u sindromu di l'ovaru policisticu o l'endometriosi, ma cum'è dimustratu in un studiu 2012 à l'Università di Calabria in Italia, sta sustanza pò diventà un fattore chì stimula a produzzione di una proteina rispunsevuli di u sviluppu di u cancru di mama. I ricercatori cunsiglianu dunque di utilizà stu tipu d'alimentu cù moderazione è di limità u cunsumu di l'alimenti in conserve in favore di i prudutti freschi.

11/ 11 Overweight è obesità

Ancu s'ellu ponu esse influenzati da parechji fatturi, sò quasi sempre in relazione cù a dieta. Ricurdativi chì avè assai grassu di u corpu pò aumentà u risicu di sviluppà cancru di mama, cumpresu aumentendu u nivellu di estrogenu o valori di insulina più altu in u sangue. I ricercatori suggerenu chì circa 5 in 100 casi di cancru (5%) ponu esse evitati per mantene un pesu di corpu sanu. Se aghjunghjemu attività fisica à questu, e probabilità di malati sò ancu più bassu. Un studiu hà truvatu chì ancu una caminata di 1 ora ogni ghjornu pò aiutà à riduce u risicu di cancru di mama. I scientisti francesi enfatizzanu ancu chì ancu dopu à a deteczione è u trattamentu di u cancru, l'esercitu pò ancu aiutà, riducendu u risicu di recidiva di a malatia. A quantità cunsigliata di sport per una megliu prevenzione di u cancer hè di circa 4-5 ore à settimana. Tuttu ciò chì avete bisognu hè una attività di intensità moderata, cum'è una caminata più veloce o una bicicletta.

Lascia un Audiolibro