Cistite interstiziale (sindrome di a vejiga dolorosa)

Cistite interstiziale (sindrome di a vejiga dolorosa)

Cistite interstiziale: chì hè?

La cistite interstiziale hè un malatia di a vejiga raru ma disattivu chì hà cambiatu u so nome. Avà hè chjamatu sindromu di a vejiga dolorosa. Hè carattarizatu da u dulore in u ventre inferiore è urge frequenti per urinate, ghjornu è notte. Sti dulori è sti desideri di urinare sò spessu assai intensi, à volte insupportabili, finu à u puntu chì a cistite interstiziale pò custituisce un veru svantaghju sociale, impedendu à e persone di lascià a so casa. U dulore pò ancu influenzà l'uretra (u canale chì porta l'urina da a vescica à l'esternu) è, in e donne, a vagina (vede u schema). Urinate (u urinazione) allevia in parte o cumpletamente queste pene. A cistite interstiziale affetta in particulare e donne. Pò esse dichjaratu à qualsiasi età da 18 anni. À u mumentu, ùn ci hè micca rimediu per sta cundizione, chì hè cunsiderata cum'è cronica.

Attenti à ùn cunfonde cistite interstiziale et cistite : A cistite "classica" hè una infezzione urinaria causata da i batteri; a cistite interstiziale ùn hè micca micca una infizzione è a so causa ùn hè micca cunnisciuta.

Nota. In 2002, uSocietà Internaziunale di Cuntinenza (ICS), cunsiglii publicati chì suggerenu l'usu di u termine " sindrome di cistite interstiziale-dolorosa di a vejiga Piuttostu chè quellu di a cistite interstiziale sola. In fattu, a cistite interstiziale hè una di e sindromi dolorose di a vejiga, ma ci sò caratteristiche particulari visibili à l'esame in u muru di a vejiga.

Prevalenza

Sicondu l'Associazione di Cistite Interstiziale di u Quebec, circa 150 Canadiani sò affettati da sta malatia. Pare chì u cistite interstiziale hè menu frequente in Europa chè in America di u Nordu. Tuttavia, hè difficiule per ottene una stima precisa di u numeru di persone affette, chì a malattia hè sottodiagnostica. Si stima chì ci sia trà 1 è 7 persone cun cistite interstiziale per 10 persone in Europa. In i Stati Uniti, sta malattia più frequente tocca unu in 000 persone.

A cistite interstiziale affetta circa 5 à 10 volte più donne chè omi. Di solitu hè diagnosticatu versu l'età di 30 à 40 anni, è u 25% di quelli chì sò colpiti sò menu di 30 anni.

Cause

In a cistite interstiziale, u muru internu di a vejiga hè u situ di anomalie infiammatorie visibili. E piccule piaghe nantu à stu muru à l'internu di a vejiga ponu fuglià un pocu di sangue è causà dolore è a voglia di sviutà a vescica d'urina acidica.

L'origine di l'infiammazione osservata in u cistite interstiziale ùn si sà di sicuru. Alcune persone liganu u so iniziu à a chirurgia, u parto, o una grave infezione di a vescica, ma in parechji casi sembra accadere senza un trigger. A cistite interstiziale hè probabilmente una malatia multifattoriale, chì implica parechje cause.

parechje ipotesi sò in cunsiderazione. I ricercatori evocanu quelli di una reazione allergica, una reazione immune o un prublema neurologicu in u muru di a vejiga. Ùn hè micca esclusu chì i fattori ereditarii cuntribuiscenu ancu à questu.

Eccu i chjassi u più spessu mintuvati:

  • Alterazione di u muru di a vejiga. Per una certa ragione, u stratu protettivu chì riveste l'internu di a vejiga (cellule è proteine) hè indebulitu in parechje persone cun cistite interstiziale. Stu stratu impedisce nurmalmente chì l'irritanti in l'urina entrinu in cuntattu direttu cù u muru di a vejiga.
  • Stratu protettivu intravesicale menu efficace. In e persone cù cistite interstiziale, questu stratu protettivu funzionerebbe menu efficacemente. L'urina puderia dunque irrità a vejiga è causà infiammazione è una sensazione di brusgiatura, cume quandu l'alcol hè applicatu à una ferita.
  • Una sustanza chjamata AFP o fattore antiproliferativu si trova in l'urina di e persone cù cistite interstiziale. Pò esse di colpa, perchè pare impedisce u rinnovu naturale è regulare di e cellule chì rivestenu l'internu di a vejiga.
  • Malatia autoimmune. Inflammazione di a vejiga pò esse causata da a presenza di anticorpi dannosi contr'à u muru di a vejiga (reazione autoimmune). Tali anticorpi sò stati trovati in alcune persone cun cistite interstiziale, senza chì si sappia se sò a causa o a cunsequenza di a malatia.
  • Ipersensibilità di i nervi in ​​a vescica. U dulore sperimentatu da e persone cù cistite interstiziale puderia esse u dolore "neuropaticu", vale à dì, u dulore causatu da disfunzioni di u sistema nervosu di a vejiga. Cusì, una quantità assai chjuca d'urina seria abbastanza per "eccità" i nervi è scatenà signali di u dulore piuttostu cà solu un sintimu di pressione.

lu prucessu di evoluzioni

U sindromu progredisce diversamente da persona à persona. À u principiu, u sintomi tendenu à cumparisce è dopu spariscenu da soli. I periodi di rimissione pò durà parechji mesi. I sintomi tendenu à peghju cù l'anni. In questu casu, u dolore aumenta è a voglia di urinare diventa più frequente.

In i casi più severi, u bisognu di urinare pò accade finu à 60 volte in 24 ore. A vita persunale è suciale hè assai affettata. U dulore hè qualchì volta cusì intensu chì u scuragimentu è a frustrazione ponu purtà alcune persone à a depressione, è ancu à a depressione. succidu. U sustegnu di i so cari hè di primura cruciale.

Estudiantina

Sicondu a Clinica Mayo in i Stati Uniti, e persone cun cistite interstiziale riceve u so diagnosticu in media 4 anni dopu à l'iniziu di a malatia. In Francia, un studiu realizatu in u 2009 hà dimustratu chì u ritardu di diagnosticu era ancu più longu è currispondia à 7,5 anni21. Questu ùn hè micca surprisante postu chì a cistite interstiziale pò esse facilmente cunfusa cù altri prublemi di salute: infezioni di l'urinariu, endometriosi, infezzione chlamidiale, malatie renali, una vescica "iperattiva", ecc.

Le canadese diagnostic hè difficiule da stabilisce è pò esse cunfirmatu solu dopu chì tutte e altre cause pussibili sò state scartate. Inoltre, hè un affettu di novu mal cunnisciutu duttori. Accade sempre ch'ellu sia qualificatu cum'è "prublema psicologicu" o imaginariu da parechji duttori prima di fà u diagnosticu, mentre chì l'aspettu interiore di a vescica infiammatoria hè assai rivelatore.

Eccu i testi più cumuni fatti per diagnosticà a cistite interstiziale:

  • Analisi d'urina. A cultura è l'analisi di un campione di urina ponu determinà s'ellu ci hè una UTI. Quandu si tratta di cistite interstiziale, ùn ci sò micca microbi, l'urina hè sterile. Ma ci pò esse sangue in l'urina (ematuria) à volte ancu assai pocu (ematuria microscopica in quale casu vedemu globuli rossi sottu u microscopiu, ma senza sangue à ochju nudu). Cù cistite interstiziale, i globuli bianchi di u sangue si ponu ancu truvà in l'urina.
  • Cistoscopia cù idrodistensione di a vejiga. Questu hè un test per guardà u muru di a vejiga. Questu esame hè fattu sottu anestesia generale. A vescica hè prima riempita d'acqua per chì u muru sia distendu. Dopu, un cateteru cù una fotocamera hè inseritu in l'uretra. U duttore inspecciona a mucosa vedendula nantu à un schermu. Circà a prisenza di fessure fini o piccule emorragie. Chjamatu glomerulazioni, sti picculi sanguinamenti sò assai caratteristici di a cistite interstiziale è prisenti in u 95% di i casi. In certi casi menu cumuni, ci sò ancu piaghe tipiche chjamate Ulceri di Hunner. A volte u duttore farà una biopsia. U tissutu eliminatu hè tandu osservatu sottu à un microscopiu per una valutazione ulteriore.
  • A valutazione urodinamica chì comprende ufà a cistometria è l'esame urodinamicu pò ancu esse realizatu, ma questi esami sò sempre menu praticati, perchè ùn sò micca assai specifici è dunque micca assai utili è spessu dolorosi. In casu di cistite interstiziale, scupremu cù questi esami chì a capacità volumetrica di a vejiga hè ridutta è chì u desideriu di urinare è u dolore apparisce per un volumu più bassu ch'è in una persona chì ùn soffre micca di cistite interstiziale. Queste esaminazioni permettenu quantunque di rilevà iperattività di a vescica (vesica iperattiva) un'altra malattia funzionale chì provoca ancu a voglia di urinare.
  • Test di sensibilità à u putassiu. Sempre menu praticatu, perchè micca assai specificu cù 25% falsi negativi (u test suggerisce chì a persona ùn hà micca cistite interstiziale mentre in 25% di i casi hè!) È 4% falsu pusitivu (u test suggerisce chì a persona hà interstiziale cistite quandu ùn anu micca).

Usendu un cateteru inseritu in l'uretra, a vejiga hè piena d'acqua. Dopu, hè svultatu è pienu di una soluzione di clorur di potassiu. (U gel di lidocaina hè prima applicatu intornu à l'apertura di l'uretra per riduce u dolore di l'inserimentu di u cateteru.) In una scala da 0 à 5, a persona indica quantu urgente si sentenu esse. urinate è l'intensità di u dulore. Se i sintomi sò aumentati quandu sò testati cù a soluzione di cloruru di potassiu, pò esse un segnu di cistite interstiziale. Normalmente, nisuna differenza ùn si deve sente trà sta soluzione è l'acqua.

Lascia un Audiolibro