PSICOLOGIA

Di solitu, i sperti parranu di cumu affruntà u stress chì hè digià ghjuntu. Ma hè in u nostru putere di fà qualcosa per impediscenu. A ghjurnalista Phyllis Korki parla di cumu a respirazione curretta, a bona postura è u cuntrollu di u corpu pò aiutà.

Avete mai sperimentatu un attaccu d'ansietà à u travagliu? Questu hè accadutu à mè pocu tempu.

A settimana passata, aghju avutu rapidamente, unu per unu, finisce uni pochi di cose. Cum'è aghju pruvatu à decide ciò chì fà prima, mi sentu pinsamenti chì giravanu è scontranu in a mo testa. Quandu aghju riesciutu à affruntà stu infernu, a mo testa era un disordine cumpletu.

È chì aghju fattu ? Respirazione profonda - da u centru stessu di u corpu. Aghju imaginatu a corona è e frecce chì crescenu da e spalle in diverse direzzione. Si stete per un pezzu, poi marchjò intornu à a stanza è tornò à u travagliu.

Stu rimediu simplice anti-ansietà ùn hè micca sempre faciule d'applicà, soprattuttu s'è vo site multitasking è ci sò parechje distrazioni intornu. L'aghju ammaistratu solu dopu avè firmatu un cuntrattu di libru è hè diventatu cusì nervoso chì aghju avutu i dolori di spalle è stomacu. U sedattivu ùn pò micca esse pigliatu tuttu u tempu (hè addictive), perchè aghju avutu à circà modi più naturali.

Cum'è a maiò parte di a ghjente, aghju respiratu "verticale": e mo spalle sò alzate durante l'inalazione.

Prima di tuttu, aghju vultatu à u psicologu clinicu Belisa Vranich, chì insegna - o megliu, rieduca - a ghjente per respira. Sentu chì ùn respirava micca bè, hà cunfirmatu questu.

Cum'è a maiò parte di a ghjente, aghju respiratu «verticale»: e mo spalle si alzavanu mentre inalatu. Inoltre, aghju respiratu da u pettu superiore, micca a parte principale di i pulmoni.

Vranich m'hà amparatu cumu si respira currettamente - horizontalmente, da u centru di u corpu, induve si trova u diafragma. Ella spiegà: avete bisognu di espansione u stomacu durante l'inhalazione à traversu u nasu è ritruvà durante l'exhalation.

À u principiu, pareva inconveniente. Eppuru hè un modu naturali di respira. Quandu a sucetà principia à mette pressione nantu à noi, vultemu à u modu sbagliatu. A causa di u stress di u travagliu, pruvemu à ritruvà inseme, shrink - chì significa chì cuminciamu à respira rapidamente è pocu. U cervellu hà bisognu di l'ossigenu per funziunà, è tali respirazione ùn furnisce micca abbastanza, facendu difficiule di pensà normalmente. Inoltre, u sistema digestivu ùn riceve micca u massaggio necessariu da u diafragma, chì pò purtà à una quantità di prublemi.

U stress attiva u modu di lotta o di volu, è strincemu i nostri musculi addominali per pare più forte.

U stress ci mette in modu di lotta o di volu, è tendemu i nostri musculi addominali per pare più forte. Questa postura interferisce cù u pensamentu calmu è chjaru.

A risposta di lotta o di volu hè stata formata da i nostri antenati distanti cum'è una difesa contr'à i predatori. Era cusì impurtante per a sopravvivenza chì si trova sempre in risposta à u stress.

Cù un livellu raghjunatu di stress (per esempiu, un termini realisticu per cumpiendu un compitu), l'adrenaline principia à esse pruduciutu, chì aiuta à ghjunghje à a fine. Ma s'è u livellu hè troppu altu (per dì, uni pochi di scadenze chì ùn pudete micca scuntrà), u modu di lotta o di volu si mette in ballu, facendu chì vi sminuisce è tense.

Quandu aghju cuminciatu à scrive u libru, mi sentu dulore è tensione in e spalle è in u spinu, cum'è se u mo corpu era per ammuccià da un predatore periculosu. Aviu avutu à fà qualcosa, è aghju cuminciatu à andà in classi di correzione di postura.

Quandu aghju dettu ch'e aghju travagliatu nantu à a mo postura, l'interlocutori sò diventati di solitu imbarazzati, rializendu a so propria «storta», è subitu pruvatu à riunisce e so omoplate è alzà u mento. In u risultatu, e spalle è u collu sò stati pinzati. È questu solu ùn pò micca esse permessu: à u cuntrariu, avete bisognu di rilassate delicatamente i musculi cuntrati.

Eccu alcuni principii basi per aiutà à passà u ghjornu.

Prima, imagine a vostra corona. Pudete ancu tuccà per capisce esattamente cumu si trova in u spaziu (pudete esse sorpresu di quantu sbagliate). Allora imaginate frecce horizontali chì si movenu fora da e vostre spalle. Questu allarga u to pettu è vi permette di respira più liberamente.

Pruvate à nutà quandu si stende una parte di u corpu più di ciò chì hè necessariu.

Pruvate à nutà quandu si stende una parte di u corpu più di ciò chì hè necessariu. Per esempiu, a maiò parte di u mouse deve esse cuntrullata da i dite, micca da a palma, u polsu, o u bracciu sanu. U listessu s'aplica à scrive nantu à u teclatu.

Pudete ammaistrà u "metudu Alexander". Sta tecnica hè stata inventata in u seculu XNUMX da l'attore australianu Frederic Matthias Alexander, chì hà utilizatu u metudu per curà a rauca è a perdita possibbili di voce. Hè ghjuntu cù u cuncettu di "perseguite u scopu ultimu". A so essenza hè chì quandu vi strive per esse in un locu, in quellu momentu pare micca esse presente in u vostru corpu.

Allora, per leghje qualcosa nantu à l'urdinatore, stendemu versu u monitor, è questu crea una carica innecessaria nantu à a spina. Hè megliu spustà u screnu versu voi, è micca viciversa.

Un altru cumpunente impurtante di trattà cù u stress hè u muvimentu. Parechje credenu erroneamente chì essendu in una pusizioni per un bellu pezzu, si cuncentranu megliu. Ciò chì avete veramente bisognu di migliurà a cuncentrazione hè di spustà è piglià pause regularmente, spiega Alan Hedge, prufissore d'ergonomia in l'Università Cornell.

Hedge dichjara chì in u prucessu di travagliu, sta alternazione hè ottimali: siate per circa 20 minuti, stand for 8, walk for 2 minutes.

Di sicuru, si senti inspiratu è cumplettamente immersa in u travagliu, ùn pudete micca aderisce à sta regula. Ma s'è vo avete stuccatu in un compitu, hè abbastanza per passà da una stanza à l'altru per resettate u vostru cervellu.

A ricerca hà dimustratu chì avemu bisognu di sentu constantemente l'effetti di a gravità per travaglià in modu efficace.

Sicondu u prufessore Hedge, a catedra hè un "dispositiu anti-gravità" è a stimulazione gravitazionale hè assai impurtante per u nostru corpu. A ricerca di a NASA hà dimustratu chì per travaglià in modu efficace, avemu bisognu di sentu constantemente l'effetti di a gravità. Quandu simu à pusà, stand up o camminendu, ricevemu u signale appropritatu (è duverebbe esse almenu 16 tali signali per ghjornu).

Questa cunniscenza basica di u corpu - cusì simplice è chjaru - pò esse difficiuli di applicà in una situazione stressante. A volte mi ritrovu sempre congelatu in una sedia in i mumenti di bloccu di u travagliu. Ma avà sò cumu agisce: dritta, dritta e spalle è caccià u leone imaginariu fora di a stanza.

Fonte: New York Times.

Lascia un Audiolibro