Hoenbyhelia grisea (Hohenbuehelia grisea)
- Divisione: Basidiomycota (Basidiomycetes)
- Suddivisione: Agaricomycotina (Agaricomycetes)
- Classe: Agaricomycetes (Agaricomycetes)
- Sottoclasse: Agaricomycetidae (Agaricomycetes)
- Ordine: Agaricales (Agaric o Lamellar)
- Famiglia: Pleurotaceae (Voshenkovye)
- Genere: Hohenbuehelia
- Type: Hohenbuehelia grisea (Hohenbuehelia grisea)
:
- Pleurotus griseus
- Grigiu reclinatu
- Hohenbuehelia grisea
- Hohenbuehelia atrocoerulea var. grisea
- Hohenbuehelia fluxilis var. grisea
I corpi fruttifichi sò sessile, à u puntu di l'attaccamentu à u sustrato pudete qualchì volta vedà un tipu di stalk, ma soprattuttu Hohenbühelia grisgiu hè un fungo senza un ghjacciu.
testa: 1-5 centimetri di larghezza. In i ghjovani funghi, hè cunvessu, dopu flat-convex, quasi flat. A forma hè in forma di fan, semicircular o in forma di rinu, cù un bordu tucked in corpi fruttifichi ghjovani, allora u bordu hè ancu, à volte ligeramente ondulatu. A pelle hè umida, liscia, finamente pubescente, u bordu hè più densu, più pronunzianu più vicinu à u puntu di attache. U culore hè quasi nìvuru à u primu, diventendu marrone negru cù l'età à marrone scuru, grisgiu-marrone, grisgiu chjaru è eventualmente sguassate à un culore beige, beige, "tan".
Sottu a pelle di u caprettu ci hè una capa gelatinosa fina, se tagliate u fungu cù cura cù un cuteddu affilatu, sta capa hè chjaramente visibile, malgradu a piccula dimensione di u fungo.
vinile: blanchistu, giallu giallu cù l'età, micca troppu frequente, lamellare, fan out da u puntu di attache.
Jambe: assente, ma qualchì volta pò esse un pseudo-pediculu minuscule, biancu, biancu, biancu, biancu-giallu.
Pulp: brunastru biancu, elasticu, pocu gomosu.
ciavuru: pocu farinosa o ùn differisce micca.
Taste: farinosa.
polvere di spore: biancu.
Microscopia: Spore 6-9 x 3-4,5 µm, ellittiche, lisce, lisce. Pleurocystidia a forma di lancia, lanceolate a fusiforme, 100 x 25 µm, con pareti spesse (2-6 µm), intarsiate.
Saprofitu nantu à u legnu mortu di lignu duru è, raramente, coniferi. Da i legni duru, prefiere cum'è quercia, fagiu, ciliegia, frassini.
L'estiu è u vaghjimu, finu à a fini di u vaghjimu, hè spargugliatu in i boschi temperati. U fungus cresce in picculi gruppi o in gruppi horizontali.
In certi paesi hè cunsideratu in periculu (Svizzera, Pulonia).
U mushroom hè troppu chjucu per esse di valore nutrizionale, è a carne hè abbastanza densa, gomma. Ùn ci hè micca dati nantu à a toxicità.
Hohenbuehelia mastrucata indicatu cum'è i più simili, si sovrapponenu in grandezza è ecologia, ma u cappellu di Hohenbuehelia mastrucata ùn hè micca cupertu cù un bordu magre, ma piuttostu spine gelatinosa grossa cù punte smussate.
Foto: Sergey.