HDL - u colesterolu "bonu", ma ùn hè micca sempre aiutu

Un attaccu di cori pò accade ancu in e persone chì anu un altu livellu di u chjamatu colesterolu bonu. Scuprite perchè l'HDL ùn ci pruteghja micca sempre in modu efficace contr'à l'aterosclerosi è chì secreti ci nasconde sempre.

  1. In a parolla cumuni, u colesterolu hè divisu in "bonu" è "malu".
  2. In fatti, una frazzioni hè cunsiderata sfavorevule, mentre chì l'altru hè veramente parlatu solu in un cuntestu pusitivu
  3. Tuttavia, questu ùn hè micca veramente veru. U colesterolu "bonu" pò ancu esse dannusu
  4. Più infurmazione attuale pò esse truvata nantu à a pagina di Onet.

U colesterolu hà parechji nomi! Una di e forme più famose di questu chì si trova in u corpu umanu hè u chjamatu HDL (abbreviazione di lipoproteina d'alta densità), chjamatu da i medichi cum'è u colesterolu bonu. I studii anu dimustratu chì a so alta concentrazione in u sangue hà un effettu protettivu, riducendu u risicu di sviluppà ateroesclerose, chì hè una malatia seria di l'arterie chì pò purtà à un attaccu di cori o infartu.

Sfurtunatamente, questu ùn significa micca chì tutti quelli chì anu assai particeddi HDL in u so sangue pò esse tranquillu è scurdate di u risicu di l'aterosclerose.

U colesterolu bonu è u risicu di un attaccu di cori

Ancu s'è i scientisti è i medichi muderni cunnosci assai assai di u colesterolu HDL, ammettenu chì e so molécule nascondenu ancu parechji sicreti.

- Da una banda, i studii epidemiologichi è di pupulazione mostranu sempre chì e persone cun colesterolu HDL elevatu anu menu casi di malatia coronaria (risu più bassu), è e persone chì anu bassi livelli di HDL anu più spessu a malatia coronaria (risu più altu). Per d 'altra banda, sapemu da a pratica chì un attaccu di cori pò ancu esse in i persone cù alti livelli di HDL. Questu hè un paradossu, perchè i studii epidemiologichi citati mostranu qualcosa altru - dice u prof. Barbara Cybulska, un duttore chì hà trattatu cù a prevenzione di e malatie cardiovascular per parechji anni, ricercatore à l'Istitutu di Alimentazione è Nutrizione (IŻŻ).

  1. I sintomi di u colesterolu altu

Dunque, in fine, tuttu dipende di u casu specificu.

- È veramente nantu à a cundizione di particeddi HDL in un paziente datu. In certi pirsuni, HDL serà altu è grazia à questu evitari un attaccu di cori, perchè a struttura di particeddi HDL guarantisci u so funziunamentu propiu, è in altri, malgradu HDL altu, u risicu di un attaccu di cori serà altu, per via. à a struttura incorrecta di a molècula HDL - spiega Prof Barbara Cybulska.

Ci sò droghe chì aumentanu u colesterolu bonu?

Attualmente, a medicina hà à a so dispusizione di droghe chì riducenu efficacemente a cuncintrazione di LDL in u sangue, chì reduce u risicu di malatie coronaria, è dunque ancu a so complicazione clinica, chì hè un attaccu di cori.

In ogni casu, dopu avè sviluppatu droghe chì riducenu l'LDL, i scientisti ùn anu micca riposu nantu à i so allori. Anu ancu pruvatu per un bellu pezzu per sviluppà droghe chì aumenteranu i livelli di colesterolu bonu.

- Sti droghe sò stati sviluppati, ma malgradu l'aumentu di u nivellu di colesterol HDL, u so usu ùn hà micca ridutta u risicu di malatie coronaria. Risulta chì a frazzioni HDL hè assai eterogenea, vale à dì hè custituita di molécule assai diverse: più chjuche è più grande, chì cuntenenu più o menu proteini, colesterolu o fosfolipidi. Allora ùn ci hè micca un HDL. Sfurtunatamente, ùn sapemu ancu quale variante HDL specifica hà proprietà antiatherosclerotic è cumu per aumentà a so cuncentrazione in u sangue, ammette u prufessore Barbara Cybulska.

À questu puntu, vale a pena spiegà ciò chì hè esattamente l'effettu antiatherosclerotic di HDL.

- I particeddi HDL penetranu ancu in u muru arteriale, ma u so effettu hè cumplitamenti sfarente di quellu di LDL. Hanu a capacità di piglià u colesterolu da u muru di l'arteria è u portanu à u fegatu, induve hè cunvertitu in l'acidu bile. L'HDL hè dunque un elementu impurtante di u mecanismu di feedback in u equilibriu di u colesterolu di u corpu. Inoltre, HDL hà assai altri effetti antiatherosclerotic. Ma u più impurtante hè u trasportu inversu di u colesterolu da u muru di l'arteria à u fegatu - enfatizeghja u prof. Barbara Cybulska.

Comu si pò vede, u fegatu ghjucà un rolu impurtante in stu prucessu.

- L'LDL sò fatti in a circulazione da lipoproteini chjamati VLDL chì sò fatti in u fegatu, mentri l'HDL sò fatti direttamente in u fegatu. Dunque, ùn passanu micca in u sangue direttamente da l'alimentu cunsumatu, cum'è parechje persone pensanu erroneamente - dice l'espertu IŻŻ.

Vulete ancu sustene a stabilizazione di i livelli di colesterolu? Pruvate un supplementu di colesterolu cù funghi Shiitake o u colesterolu Normale - un supplementu dieteticu Panaseus chì hà un effettu beneficu nantu à u sistema circulatori.

U colesterulu bonu: perchè ùn hè micca sempre aiutu?

Sfurtunatamente, ci sò parechje ragioni pussibuli per l'inefficacità di HDL in a lotta contru l'aterosclerosi.

- Diverse malatie è ancu l'età facenu particeddi HDL disfunzionale è difettu. Perdenu e so proprietà antiatherosclerotic, incl. questu hè u casu in e persone cun diabete, obesità o malatie coronaria. Certi malatii autoimmune ponu ancu impiar l'attività di HDL, avvirtenu u prufessore Barbara Cybulska.

Dunque, ancu quandu qualchissia hà altu HDL, ùn pò micca sentu cumplettamente sicuru.

- I particeddi HDL ùn puderanu micca riceve u colesterolu da u muru di l'arteria o ùn anu micca e proprietà antioxidanti chì impediscenu l'oxidazione di u colesterolu LDL. Comu sapete, a so forma oxidata hè a più atherogenic (atherogenic) - dice u prufessore Barbara Cybulska.

Chase away atherosclerosis: l'impurtanza di l'attività fisica

Fortunatamente, ci sò ancu nutizie ottimistiche da u mondu di a scienza in quantu à HDL, cum'è u fattu chì l'attività fisica aumentata genera particelle HDL attive, anti-aterosclerotiche.

- Per ottene questu effettu, tuttu ciò chì avete bisognu hè almenu 30 minuti di eserciziu aerobicu à ghjornu, cum'è a natazione, a caminata rapida o a bicicletta. Questa hè una nutizia assai impurtante, perchè finu à avà nisuna medicina pò fà. A cuncentrazione di HDL deve esse aumentata soprattuttu in i persone cù malatie cardiovascular - dice u prufessore Barbara Cybulska.

L'espertu suggerisce chì per aumentà a cuncentrazione di HDL, in più di l'attività fisica, a Società Europea di Cardiologia ricumanda ancu: riduce u cunsumu di l'acidi grassi trans, smette di fumà, riduce u cunsumu di monosaccharides è disaccharides (zuccheri simplici) è pesu. riduzzione.

Ma sicondu u prof. Cybulska Ùn si pò micca esse sottu à l'illusione chì ancu un HDL chì funziona bè hè capaci di riparà tutti i danni causati da u nivellu elevatu di colesterol LDL chì persiste per parechji anni.

- Per quessa, hè impurtante per prevene l'aumentu di u colesterolu LDL da a zitiddina (per mezu di una nutrizione propria), è s'ellu hè aumentatu, hè necessariu di riduzzione (per mezu di a gestione dietetica è di medicazione). A droga pò ancu causà regressione parziale, vale à dì una riduzzione di u voluminu di a placca aterosclerotica, ma solu a so parte lipidica (colesterol) hè affettata. Allora u colesterolu da a placca diminuite - dice prof. Barbara Cybulska.

Questu hè soprattuttu impurtante in relazione à i ghjovani plaques aterosclerotiche, perchè più spessu si rompenu è causanu coaguli periculosi (chì ponu bluccà u flussu di sangue è portanu à un attaccu di cori o infartu).

"Questu hè perchè e giovani placche anu assai colesterolu in elli, ma ùn anu micca ancu una coperta fibru per prutegge da u sangue. In quantu à i vechji, calcificati, fibrusi, ponu ancu diminuite, ma solu in a parte di u colesterolu - dice l'espertu IŻŻ.

Inevitabbilmente, in i ghjovani, i plaques aterosclerosi sò generalmente ancu ghjovani. Ma ci sò eccezzioni à sta regula. Sfortunatamente, ponu ancu avè placche aterosclerotiche avanzate.

- L'attaccu di cori prematuru in i persone à a ghjovana età pò esse una cunsequenza di l'ipercolesterolemia familiale. In tali persone, l'ateroesclerose si sviluppa praticamenti da a zitiddina, perchè l'arterie sò constantemente sottu a influenza di i livelli di colesterolu altu. Hè per quessa chì tutti, in particulare e persone cù una storia di famiglia di malatie cardiovascular premature, anu da esse testatu u colesterolu di sangue, ricumanda u prof. Barbara Cybulska.

  1. Sintomi di l'ipercolesterolemia familiale chì tutti duveranu sapè [SPIEGATI]

Colesterol bonu è cattivu: chì sò i standard?

Quandu avete cunuscenza di i risichi assuciati à i livelli di colesterolu inadegwate, hè impurtante cunnosce i limiti di l'alarma assuciati cù questu.

– Hè cunsideratu chì u nivellu di colesterol LDL in u sangue hè sicuru per a salute hè sottu à 100 mg / dL, vale à dì sottu à 2,5 mmol / L. Probabilmente, però, u livellu ottimale per a salute hè ancu più bassu, sottu 70 mg / dL. In u casu di malatie cardiovascular, cumpresa a malatia di u cori coronariu (una storia di infartu miocardicu o stroke), diabete o malatie renali crònica, hè desideratu di mantene i livelli di colesterol LDL sottu 70 mg / dL - cunsiglia u prof. Barbara Cybulska.

I requisiti sò dunque più grande, più altu hè u risicu di sti malatie gravi o di e so cumplicazioni da u paci.

– In quantu à u colesterolu HDL, un valore sottu à 40 mg/dL, vale à dì sottu à 1 mmol/L in l'omi è sottu à 45 mg/dL, vale à dì sottu à 1,2 mmol/L in e donne, hè cunsideratu male, insufficiente u so. cuncentrazione - ricorda prof. Barbara Cybulska.

Avete u colesterolu cattivu ? Cambia u vostru modu di vita è dieta

Se vulete evità i disordini di lipidi è l'aterosclerose, aduprate quant'è parechji di e seguenti cunsiglii pussibule in a vostra vita di ogni ghjornu:

  1. attività fisica (almenu 30 minuti 5 ghjorni à settimana),
  2. una dieta ricca di verdura (200 g o più per ghjornu) è frutti (200 g o più)
  3. limite u cunsumu di grassi saturati (chì sò principarmenti ricchi di grassi animali) - preferibbilmente sottu à 10% a quantità di l'energia cunsumata ogni ghjornu cù l'alimentariu,
  4. rimpiazzà i grassi saturati cù l'acidi grassi poliinsaturati (a so fonte hè principalmente olii vegetali, ma ancu pesci grassi),
  5. minimizzà u cunsumu di grassi trans (includenu pasticceria pronta, pasti pronti istantanei è fast food),
  6. mantene u vostru cunsumu di sali sottu 5 g per ghjornu (una cucchiara di livellu),
  7. manghja 30-45 g di fibra à ghjornu, preferibile da i prudutti di cereali integrali,
  8. manghjà pesce 1-2 volte à settimana, cumpresu un grassu (per esempiu, sgombro, aringa, halibut),
  9. manghja 30 g di noci senza salate à ghjornu (per esempiu, noci)
  10. limite u cunsumu di alcolu (se beie à tuttu), l'omi: finu à 20 g di alcolu puru per ghjornu, è e donne à 10 g,
  11. Hè ancu megliu per fà senza bevande zuccherate in tuttu.

Lascia un Audiolibro