Scarabeo sterco plegatu (Umbrella plicatilis)

Sistematica:
  • Divisione: Basidiomycota (Basidiomycetes)
  • Suddivisione: Agaricomycotina (Agaricomycetes)
  • Classe: Agaricomycetes (Agaricomycetes)
  • Sottoclasse: Agaricomycetidae (Agaricomycetes)
  • Ordine: Agaricales (Agaric o Lamellar)
  • Famiglia: Psathyrellaceae (Psatyrellaceae)
  • Genere : Parasola
  • Type: Parasola plicatilis (scarabée du bousier)

scarabeu sterile (U t. Umbrella plicatilis) hè un fungus di a famiglia di Psathyrellaceae. Ùn hè micca manghjatu perchè troppu chjucu.

Hà:

In a ghjuventù, giallu, allungatu, chjusu, cù l'età si apre è splende, grazia à a polpa fina è i platti protruding, s'assumiglia à un ombrello mezzu apertu. Un spot rondu di un culore più scuru resta in u centru. In regula, u cappellu ùn hà micca u tempu di apre finu à a fine, restendu a mità sparghje. A superficia hè plegata. U diametru di u capu hè 1,5-3 cm.

Rècordi:

Raru, aderente à un tipu di collu (collarium); grisgiu chjaru quandu ghjovanu, diventendu neru cù l'età. In ogni casu, à u cuntrariu di l'altri rapprisentanti di u genus Coprinus, u scarabeu plegatu ùn soffre micca di l'autolisi è, per quessa, i platti ùn si trasformanu micca in "tinta".

Polvere di spore:

U neru.

Gamba:

5-10 cm altu, magre (1-2 mm), liscia, biancu, assai fragile. L'anellu manca. Comu regula, in un locu in l'ora di 10-12 dopu chì u fungu vene à a superficia, u troncu si rompe sottu a influenza di e circustanze, è u fungu finisci in terra.

Prupagazioni:

U scarabeu plegatu si trova in ogni locu in i prati è longu e strade da a fini di maghju à a mità d'uttobre, ma hè relativamente inconspicuous per via di un ciclu di vita assai curtu.

Spezie simili:

Ci sò parechji rapprisentanti più rari di u genus Coprinus, chì sò quasi impussibili di distinguishà da u scarabeu plegatu. Quandu u ghjovanu, Coprinus plicatilis pò esse cunfunditu cù bolbitius d'oru (Bolbitius vitellinus), ma in solu un paru di ore l'errore diventa apparente.

 

Lascia un Audiolibro