cuntenutu
U nervu femurale
U nervu femorale, o nervu crurale, furnisce innervazione à e diverse parti di a coscia, l'anca è u ghjinochju.
Nervu femorale: anatomia
Position. U nervu femorale si trova in l'addome è in u membru inferiore.
struttura. U nervu femorale hè u nervu più grande chì nasce da u plessu lumbaru. Hè cumpostu di fibre di u sensu è di u mutore di u nervu chì venenu da e vertebre lombari di a medula spinale, L2 à L4 (1).
Origini. U nervu femorale nasce in l'abdomen, à u livellu di u musculu psoas maggiore (1).
Caminu. U nervu femorale si stende è discende dopu è lateralmente à u livellu di a cintura pelvica.
Rami. U nervu femorale si divide in parechji rami (2):
- I rami di u mutore sò destinati à i musculi di a parte anteriore di a coscia, è ancu di l'articuli di l'anca è di u ghjinochju (1).
- I rami sensibili o cutanei sò destinati à a pelle di a faccia anteriore è mediale di a coscia, è dinò a faccia mediale di a gamba, u ghjinochju è u pede.
Cessazioni. E terminazioni di u nervu femorale sò (2):
- U nervu sapenu chì innerva l'aspettu mediale di a pelle di a gamba, di u pede è di l'anca, è ancu di l'articulazione di u ghjinochju.
- U nervu mediale di a pelle femorale chì innerva e superfici di a pelle anteriore è mediale di a coscia
- U nervu motoru di i musculi di a coscia chì innerva i musculi pectineali, iliaci, sartorius è femorali quadriceps.
Funzioni di u nervu femorale
Trasmissione sensibile. I rami sensibili di u nervu femorale permettenu di trasmette e diverse percezioni risentite in a pelle à a medula spinale.
Trasmissione Drive. I rami motori di u nervu femorale agiscenu nantu à i musculi flexori di a coscia è di i ginocchi (2).
Patologie degenerative di u nervu femorale
I vari prublemi associati à u nervu femorale sò chjamati cruralgia. Quessi ponu esse manifestati da un dolore intensu in e cosce, i ghjinochji, e gambe è i pedi. E so cause sò varie ma ponu in particulare esse di origine degenerativa.
Patologie degenerative. Diverse patologie ponu purtà à a degradazione progressiva di elementi cellulari. L'artrosi hè carattarizata da l'usura di u cartilagine chì prutegge l'osse di e articulazione. (3) U discu herniatu currisponde à l'espulsione daretu à u nucleu di u discu intervertebrale, da l'usura di quest'ultimu. Chistu pò esse resultatu in i nervi in a medula spinali cumpressendu è righjunghjendu u nervu femorale (4).
Trattamentu
Trattamenti di droga. Sicondu a patologia diagnosticata, diversi trattamenti ponu esse prescritti per riduce u dolore è l'infiammazione.
A curazione chirurgica. Sicondu u tipu di patologia diagnosticata, a cirurgia pò esse realizata.
- Artroscopia. Sta tecnica chirurgica permette à l'articule di esse osservate è operate.
Trattamentu fisicu. E terapie fisiche, per mezu di prugrammi di eserciziu specificu, ponu esse prescritti cum'è fisioterapia o fisioterapia.
Esami di nervu femorale
Prufissura fisica. Prima, un esame clinicu hè fattu per osservà è valutà i sintomi percepiti da u paziente.
Esame di imaging medicu. Esami à raggi X, CT o MRI ponu esse aduprati per cunfirmà o approfondisce un diagnosticu.
Cruralgia è riflessu patellare
Cruralgie. Questi dolori associati à u nervu femorale devenu u so nome à u vechju nome di "nervu crurale".
Riflessu rotulariu. Assuciatu à a rotula, currisponde più precisamente à u riflessu di u tendinu rotulariu. Pruvene realizatu da un praticante, u riflessu patellare permette in particulare di mette in risaltu i danni à i nervi. U paziente hè piazzatu in pusizione pusata cù e gambe pendenti. U praticante impatta allora un martellu contr'à a rotula. Questa scossa stimula e fibre nervose di u musculu quadriceps chì permetterà a trasmissione di informazioni à a medula spinale via u nervu femorale. Di fronte à u scossa, u musculu quadriceps pò cuntrattassi è fà allargà a gamba. Se ùn ci hè reazione, u test pò suggerisce a presenza di danni nervosi (1).