cuntenutu
- Difficultà à respirà
- Cumu ricunnosce u sintomu di difficultà à respirà?
- Quali sò e cause di difficoltà à respirà?
- Chì sò e cunsequenze di e difficultà à respirà?
- Chì sò e soluzioni per alleviare a dispnea?
Difficultà à respirà
Cumu ricunnosce u sintomu di difficultà à respirà?
A difficultà per respirà hè un disordine respiratoriu assuciatu à una percezione di respirazione anormale è sgradevole. A frequenza respiratoria hè cambiata; accelera o ralentisce. U tempu inspiratoriu è u tempu espiratoriu ponu esse affettati.
Spessu chjamata "dispnea", ma dinò "difficultà di respirazione", a difficultà di respirà si traduce in un sintimu di cunfortu, strettezza è mancanza di fiatu. Ogni muvimentu di respirazione diventa un sforzu è ùn hè più automaticu
Quali sò e cause di difficoltà à respirà?
E cause principali di respirazione difficiule sò u core è i pulmoni.
E cause pulmonari si riferiscenu prima di tuttu à malatie ostruttive:
- L'asma pò interferisce cù a respirazione. In questu casu, i musculi chì circundanu i bronchi si contraenu, chì riduce u spaziu induve l'aria pò passà, u tessutu chì riveste l'internu di i bronchi (= mucosa bronchiale) hè irritatu è poi produce più secrezioni (= mucus), riducendu ancu u spaziu attraversu chì aria pò circulà.
- A bronchite cronica pò esse a fonte di difficultà à respirà; i bronchi sò infiammati è causanu tussi è sputanti.
- In enfisema pulmonare, a dimensione di i pulmoni aumenta è si espande in modu anormale. Specificamente, a cassa toracica si rilassa è diventa instabile, accumpagnata da u crollu di e vie aeree, vale à dì una respirazione difficiule.
- Cumplicazioni per una infezzjoni di coronavirus pò ancu causà difficultà à respira.
Per circa u 5% di e persone affette da Covid-19, a malattia pò presentà complicazioni cumprese difficoltà respiratorie chì ponu esse sintomatiche di pneumonia (= infezzione pulmonare). In questu casu specificu, seria una pneumonia infettiva, caratterizata da un'infezzione di i pulmoni liata à u virus Covid-19. Se i sintomi cumuni di u coronavirus chì sò a tosse secca è a frebba s'aggravanu è sò accumpagnati da una forte mancanza di respiro è difficoltà à respirà (pussibule angoscia respiratoria), hè necessariu chjamà rapidamente u vostru duttore o direttamente u 15. L'assistenza respiratoria è l'uspitalisazione ponu esse richieste, è ancu una radiografia per valutà u statu di l'infezzione in i pulmoni. |
Altre cause pulmonari sò malatie restrittive:
- A dispnea pò esse causata da fibrosi pulmonaria. Hè un cambiamentu in u tissutu pulmonariu in tessutu fibru patologicu. Sta fibrosi si trova in i spazii inter-alveolari, induve si face u scambiu di gasu di l'ossigenu.
- A rimozione di un debulu pulmonare o musculare cum'è in casu di miopatia pò causà prublemi di respirazione
E cause cardiache sò i seguenti:
- Una anormalità di e valvule di u core o fallimentu di u core chì causerà una debulezza di u core è cambiamenti di pressione in i navi chì affettanu i pulmoni è ponu interferisce cù a respirazione.
- Quandu u core funziona male, u sangue si raccoglie in u pulmone chì hè ostaculatu in a so funzione respiratoria. Tandu si forma un edema pulmonare, è pò cumparisce difficultà à respirà.
- A dispnea pò accade durante un infartu di miocardu; a capacità di u cuntrattu di u core hè tandu ridutta per via di necrosi (= morte cellulare) di una parte di u musculu di u core chì provoca una cicatrice in u core.
- A pressione sanguigna alta causa un aumentu di a resistenza arteriale pulmonaria chì porta à fallimentu cardiacu è pò rende difficile a respirazione.
Certi allergii cum'è u pollen o l'allergia di u muffa o l'obesità (chì prumove un stilu di vita sedentariu) ponu esse una fonte di disconfort respiratoriu.
A difficultà per respirà pò ancu esse leve è causata da alta ansietà. Questu hè unu di i sintomi di un attaccu d'ansietà. In casu di dubbitu, ùn esitate micca à cuntattà u vostru duttore.
Chì sò e cunsequenze di e difficultà à respirà?
A dispnea pò causà insufficienza cardiaca o pneumotorace (= malattia di a pleura). Pò ancu causà danni cerebrali se u cervellu ùn hè micca fornitu d'ossigenu per un pezzu.
Più grave, u fastidiu respiratoriu pò purtà à l'arrestu cardiacu perchè in questu casu, l'ossigenu ùn circula più currettamente in u sangue versu u core.
Chì sò e soluzioni per alleviare a dispnea?
Prima di tuttu, hè cunsigliatu di trattà a causa di a dispnea per pudè allevialu o ancu piantà lu. Per fà questu, cuntattate u vostru duttore.
Dopu, l'attività fisica regulare pò permette una respirazione megliu perchè impedisce un stilu di vita sedentariu.
Infine, cunsiderate di fà un appuntamentu cù u vostru duttore per diagnosticà possibili malatie cum'è enfisema pulmonare, edema pulmonare o ancu ipertensione arteriale chì pò esse responsabile di dispnea.
Leghjite puru:U nostru schedariu per amparà à respirà megliu A nostra carta nantu à l'insuffisenza cardiaca U nostru fogliu d'asma Ciò chì avete bisognu di sapè nantu à a bronchite cronica |