Sculpiu cumuni : descrizzione, habitat, libru rossu

Sculpiu cumuni : descrizzione, habitat, libru rossu

A sculaccia appartene à e spezie di pisci d'acqua dolce, cusì pò esse truvata in fiumi è laghi cù acqua fresca è abbastanza pulita arricchita cù l'ossigenu. Inoltre, stu pesciu si trova in picculi corsi, carattarizati da un fondu rocciosu o grava. In l'apparenza, u sculpinu hè simili à un gobiu, ma à u stessu tempu hè chjucu in grandezza.

Informazione generale nantu à i pesci

Sculpiu cumuni : descrizzione, habitat, libru rossu

Stu picculu pesciu hè ancu chjamatu un gobiu à sopracciglia larga o sculaccia. Stu pesciu unicu appartene à a spezia di pesci raghji, chì rapprisentanu a famiglia di slingshot. A causa di u so aspettu, u bullhead hè cunfunditu cù u gobiu cumuni, ancu s'è in fattu sò assai pesci assai diffirenti.

À u listessu tempu, deve esse nutatu chì ci sò parechje sottuspezie di sculpi, cum'è:

  • Stalker maculatu.
  • Stalker siberianu.
  • Testa larga di sabbia.
  • Stalker di Chersky.
  • Stalker di Sakhalin.
  • Amur sculpin.
  • Stalker viscoso.

Stu pesciu cresce abbastanza lentamente, righjunghjendu una durata di micca più di 3 centimetri dopu à 5 anni di vita, cù una massa di parechji grammi. L'expectativa di vita hè di circa 10 anni.

Aspettu

Sculpiu cumuni : descrizzione, habitat, libru rossu

Si pò cresce sin'à 20 centimetri longu. Havi un capu relativamente grande, chì hè un pocu più largu di u corpu stessu. Hè distinatu da una bocca grande è labbra massivi, è ancu ochji grossi, cù un tintu rossu. Ùn ci hè micca squame nantu à u corpu, ma picculi, ma piuttostu sharp spikes sò posti in tuttu u corpu per pruteggiri contra i nemici. In questu rispettu, pochi predaturi s'aspittàvanu di festighjendu una preda cusì spinosa.

Hà pinne pettorali allungate cuparti di picculi spots scuri. In l'area di e branchie ci sò scudi protettivi cuparti cù e stesse spine spinose. U spinu di u bullhead hè pittatu grisgiu-giallu cù spots marroni è strisce. Questu permette à u pesciu di stà inosservatu nantu à u sfondate di petre, chì hè una difesa efficace contru i so nemichi naturali.

Habitat

Sculpiu cumuni : descrizzione, habitat, libru rossu

Stu picculu pesciu abita l'acqua fresca di l'Europa, l'Asia è l'America di u Nordu, chì si trovanu à una altezza di parechji metri sopra u livellu di u mari. À u listessu tempu, solu i reservoirs cù l'acqua pulita è una alta concentrazione d'ossigenu sò adattati per l'abitazione di u scultore. Hè più adattatu per i zoni cù un fondu rocciosu, induve hè perfettamenti camuffatu per via di a so colorazione unica.

Life

Sculpiu cumuni : descrizzione, habitat, libru rossu

Stu picculu pesciu si trova in e baie di mare, induve l'acqua fresca prevale. Pò campà in picculi fiumi, cù un fondu rocciosu. Cunduce, in regula, un modu di vita sulitariu. Preferisce attaccà à l'abitati permanenti, ùn si move micca longu distanzi.

In u ghjornu, si nasconde trà i piazze di petre, da quale hà ricevutu u so nome cum'è scultore. Dopu à u bughju, u pesciu abbanduneghja u so piattu è va à caccia in cerca di manghjà. Hè quasi impussibile di nutà un pesciu in l'acqua, perchè hà u culore currispundenti, fusione cù u culore di u fondu. Stu pesciu hè cunsideratu piuttostu pigro, perchè nata pocu, essendu praticamenti immobile. À u listessu tempu, quandu ella hè in periculu, si pò move rapidamente, ancu s'ellu ùn hè micca luntanu, à i limiti di u rifugiu più vicinu. A scultura hè inclusa in a dieta di trota.

Di solitu, in u reservoir, stu pesciu pò esse truvatu in l'area di rifts, in spazii pocu prufunni. Duranti i periodi di spawning, prutegge assai feroce u so spaziu di vita è a prole.

Riproduzione

Sculpiu cumuni : descrizzione, habitat, libru rossu

In un locu in u 4th o 5th annu di vita, u scultore pò digià spawn. À u listessu tempu, e femine sò assai più chjuche cà i masci, chì porta à una grande cumpetizione trà i masci.

Sicondu a natura di u reservoir è a so situazione geugrafica, u periodu di spawning si faci à a fini d'aprili o principiu di maghju.

Prima di u prucessu di spawning, ogni masciu prepara un locu scavatu un picculu pirtusu per a femina per mette i so ova. À u listessu tempu, i masci prutege attivamente u so territoriu da l'invitati indesevuli. Comu regula, durante stu periodu, pudete osservà "lotte" sanu trà i masci, sia per u territoriu sia per e femine.

À un tempu, a femina ùn pone più di 3 centu ova. À u listessu tempu, l'ova sò distinti da una tinta rosa gialla è dimensioni relativamente grande.

Duranti u periodu di spawning, a femina pò fà parechje embrague, in i fossi preparati di diversi masci, dopu à quale, i masci attivamente prutegge l'embrague finu à chì a frittura appare. Dopu à 3-4 simane, i fritti ponu appare, ancu s'ellu dipende assai di e cundizioni di temperatura. A femina pone i so ova sottu à una petra, ingannendula. Dopu quì, u masciu si cura di elli, sguassate a polvera, a terra è i detriti, constantemente fannendu cù e so pinne.

Chì manghja un stalker

Sculpiu cumuni : descrizzione, habitat, libru rossu

L'alimentu di stu pesciu hè assai diversu, cusì preferisce:

  • Larve di scarabeu.
  • Caviar d'altri pesci.
  • Caviar di rana.
  • Tadpoles.
  • Frittura di altri pesci.
  • Larve di libellula.

U scalbu prefiere frittura di pisci cum'è minnow, truite o spineback. À u listessu tempu, hè cunsideratu un cacciatore eccellente è intelligente. Prima di catturà a preda, stu pesciu si dissimule ancu. Ella scende à u fondu è suscita a turbidità, chì casca nantu à a scultura è ancu a mascara. Quandu detecta una preda potenziale, si precipita à ella è l'inghie in un mumentu.

L'impurtanza ecunomica di u pesciu

Sculpiu cumuni : descrizzione, habitat, libru rossu

A ghjente ùn manghja micca u scultore cumuni, perchè u pesciu hè chjucu in grandezza, è a so carne ùn hè micca gustosa. Ma in a natura, a sculaccia cumuna ghjoca un rolu assai impurtante in a nutrizione di tali pesci predatori cum'è:

  • lucciu.
  • Perch.
  • Nalim.
  • Risposta.

Inoltre, certi animali si alimentanu di stu pesciu, cum'è lontre, visoni, mergans è dippers.

À u listessu tempu, a scultura hè cumuna in a parti sittintriunali di Russia.

Status speciale di u scultore cumuni

Sculpiu cumuni : descrizzione, habitat, libru rossu

Stu tipu di pisci, chì prefiere l'acqua pulita cun un altu cuntenutu di l'ossigenu, ùn si adatta micca bè à u calore è a contaminazione di l'acqua. A causa di u fattu chì i fiumi sò contaminati à un ritmu altu, u numeru di sculpi hè ancu diminuitu. Cunsiderendu chì stu pesciu ghjoca un rolu enormu in a catena alimentaria di parechje spezie di pisci, si pò solu imagine quantu seria l'estinzione di stu pesciu pò esse.

Quandu a temperatura di l'ambienti s'eleva, u sculpinu abbanduneghja o sparisce da parechji reservoirs. A pupulazione di stu pesciu unicu hè restauratu assai pianu, annantu à parechje stagioni. In questu sensu, stu pesciu hè listatu in u Libru Rossu di Russia è classificatu cum'è una spezia rara di pesci.

Malgradu certi fatti, qualchì volta i pescatori dilettanti piglianu stu pesciu. A causa di a so colorazione maravigghiusa, u scultore cumuni hè difficiuli di spotting in u fondu di u fondu. Pò esse ghjustu chjamatu un maestru di disguise, chì spessu salva a so vita. Ma a causa di u fattu chì i reservoirs sò constantemente contaminati, è a temperatura di l'acqua s'eleva sopra à a norma, a scultura sparisce constantemente da parechji reservoirs.

Knife podkamenschik, fiume Kama

Lascia un Audiolibro