Ramaria comune (Ramaria eumorpha)
- Divisione: Basidiomycota (Basidiomycetes)
- Suddivisione: Agaricomycotina (Agaricomycetes)
- Classe: Agaricomycetes (Agaricomycetes)
- Sottoclasse: Phallomycetidae (Velkovye)
- Ordine: Gomphales
- Famiglia: Gomphaceae (Gomphaceae)
- Genere : Ramaria
- Type: Ramaria eumorpha (Ramaria comune)
:
- Corne d'épinette
- Ramaria Invalii
- Tastiera invalida
- Clavariella eumorpha
Ramaria vulgaris hè unu di i più cumuni di e spezie forestali di funghi cornu. I corpi fruttifichi gialli-ocra forti ramificati crescenu in gruppi chjuchi in lochi ombreggiati nantu à a copertura morta sottu pinu o spruce, qualchì volta formanu linee curve o "circulli di strega".
U corpu di fruttu altezza da 1,5 à 6-9 cm è larghezza da 1,5 à 6 cm. Ramificata, arbustiva, cù rami svelti verticalmente dritti. U culore hè uniforme, ocre pallidu o ocre marrone.
Pulp: fragile in esemplari ghjovani, dopu duru, gomma, ligeru.
ciavuru: micca spressu.
Taste: cù una ligera amarezza.
polvere di spore: ocra
Summer-autumn, da principiu di lugliu à uttrovi. Cresce nantu à u litteru in i boschi coniferi, abbundante, spessu, annu.
Conditionally comestible (in certi libri di riferimentu - comestible) funghi di bassa qualità, utilizatu frescu dopu à ebollizione. Per caccià l'amarezza, certi ricetti ricumandenu longu, 10-12 ore, sughjendu in acqua fridda, cambiendu l'acqua parechje volte.
U fungo hè simili à Ramaria yellow, chì hà una carne più dura.
L'abete Feoklavulina (Phaeoclavulina abietina) in a so variazione ocra pò ancu esse assai simili à u Calao d'Intval, in ogni modu, in Phaeoclavulina abietina, a carne diventa rapidamente verde quandu hè dannatu.
U nomu "Spruce Hornbill (Ramaria abietina)" hè indicatu cum'è sinonimu per Ramaria Invalii è Phaeoclavulina abietina, ma deve esse capitu chì in questu casu sò omonimi, è micca a stessa spezia.
Foto: Vitaliy Gumenyuk