Arritmia, un disordine di u ritimu di u core

Arritmia, un disordine di u ritimu di u core

A frequenza cardiaca nurmale hè 60 à 100 battiti lu cori per minutu, di modu regulare. Hè nurmale chì u numeru di battiti cardiaci acceleri in risposta à un sforzu fisicu o in casu di una disregulazione di a glàndula tiroidea, per esempiu. A Arritmia cardiaca accade quandu u core batte irregulare o si batte à menu di 60 battiti di core o più di 100 battiti di core per minutu, senza ghjustificazione.

L'arritmia hè u disordine di u core u più cumunu. In un core arritmicu, u impulsi elettrichi chì cuntrolanu u U core batte accade da manera disordinata o ùn passanu micca per i circuiti elettrichi abituali.

A durata di un'aritmia varia assai da un individuu à l'altru è dipende ancu da u tippu d'aritmia.

Barras. Ci hè una mansa di forme di arritmia, è micca tutti sò discritti in sta scheda.

Cumu batte u core?

Nurmalmentu, u signale di un battitu di u core parte da un puntu chjamatu nodu sinoatriale, situatu in cima di l'atriu di u core (vede u schema). Stu signale face chì l'atria si cuntratta, chì poi pompa u sangue in i ventriculi. u signale elettricu poi và à u nodu atrioventriculare, situatu trà l'atri, poi à u fasciu di His, un tipu di fibra cardiaca situata trà i ventriculi, è da quì à i ventriculi, chì poi si contraenu è pompanu u sangue attraversu l'arterie. Hè a cuntrazzione di i ventriculi chì produce u pulse.

I sfarenti tippi d'aritmia

lu aritmi sò classificate secondu u locu duv'elli sò uriginati, l'atrium o u ventriculu è secondu l'effettu ch'elli producenu, sia l'accelerazione sia u rallentamentu di u battitu di u core. U tachicardia currisponde à una frequenza cardiaca aumentata, u bradicardie à una diminuzione.

Tachicardia, o frequenza cardiaca aumentata

Si parla di tachicardia quandu u core batte à un ritmu maiò di 100 battiti per minutu.

Alcune tachicardie si trovanu in headsets. E forme più cumuni sò:

  • Fibrilitura Atriel. Hè u tippu più cumunu diaritmia. Succede u più spessu dopu à l'età di 60 anni, in e persone cun pressione alta o un prublema di core. Hè di solitu causatu da l'usura di u tissutu cunduttivu di u core. Finu à u 10% di e persone 80 o più ne soffrenu. I periodi di fibrillazione atriale ponu durà da pochi minuti à poche ore. Spessu a fibrillazione hè ancu permanente. Un atrium fibrillante pò cuntrattassi à u ritmu di 350 à 600 volte à u minutu (per furtuna i ventriculi ùn battenu micca cusì rapidamente perchè alcuni di questi impulsi disordinati si bloccanu lungo a strada). Stu tipu di arritmia pò esse periculosa. U sangue ùn circula più adeguatamente. S'ellu stagna in l'atrium, a coagulazione di u sangue pò formassi, migrà versu u cervellu è rischia di causà un colpu;
  • Fluttu auriculare. Stu tipu d'aritmia hè simile à a fibrillazione atriale, ancu se i battiti di u core sò più strutturati è un pocu più lenti in stu casu, à circa 300 per minutu;
  • Tachicardia supraventriculare. Ci hè parechje forme. Di solitu provoca 160 à 200 contrazioni per minutu è pò durà da pochi minuti à poche ore. Succede di più in i giovani è ùn hè generalmente micca minacciosu per a vita. U più cumunu hè a tachicardia supraventriculare parossistica ou Malatia di Bouveret (una spezia di cortocircuitu hè creatu è stimula i ventriculi assai prestu è di modu regulare). u Sindrome di Wolff-Parkinson-White hè un'altra forma. Accade quandu l'impulsi elettrichi passanu da l'atrium à u ventriculu senza passà per u node atrioventriculare;
  • Tachicardia sinusale. Hè carattarizatu da a crescita di a frequenza cardiaca al di là di 100 battiti per minutu. A tachicardia sinusale hè normale in un core sanu dopu un sforzu fisicu, disidratazione, stress, cunsumu di stimulanti (caffè, alcolu, nicotina, ecc.) O certi trattamenti medicinali. Tuttavia, pò esse qualchì volta un segnu di un prublema di salute maiò in u core, cum'è embolia pulmonare o insufficienza cardiaca;
  • Extrasistole auriculare. Un extrasistolu hè una cuntrazzione prematura di u core, generalmente seguitata da una pausa più longa di u normale. A extrasistola si sfuglia qualchì volta trà e pulsazioni nurmali, senza alterà a so successione. Hè nurmale d'avè uni pochi à u ghjornu. Cù l'età, sò più frequenti, ma spessu restanu innocu. Tuttavia, ponu esse causati da un prublema di salute (core o altru). L'estrasistole auriculare cumencia in l'atrium, mentre chì l'estrasistole ventriculare (vede quì sottu) nasce da i ventriculi.

Altre tachicardie si trovanu in ventriculi, vale à dì, in e camere inferiori di u core:

  • Tachycardia ventriculare. Questu hè un ritmu regulare, ma assai rapidu di i ventriculi, chì varieghja da 120 à 250 contrazioni per minutu. Spessu accade à u situ di una cicatrice lasciata da una chirurgia precedente o di debbulezze per via di malatie cardiache. Quandu i periodi duranu parechji minuti, ponu degenerà in fibrillazione ventriculare è richiede risposta di emergenza;
  • Fibrillazione ventriculare. Queste cuntrazioni rapide è disorganizate di i ventriculi di u core custituiscenu un emergenza medica. U core ùn pò più pompa è u sangue ùn circula più. A maiò parte di a ghjente perde a cuscenza subitu è ​​richiede assistenza medica immediata, cumpresu risuscitazioni cardiopulmonariali. U battitu di u core deve esse ripristinatu cù un defibrillatore, altrimente a persona more in pochi minuti;
  • Sindrome di QT longu. Stu prublema si riferisce à a lunghezza di u spaziu QT nantu à un elettrocardiogramma (ECG), chì hè u tempu trà a carica elettrica è a scarica di i ventriculi. Hè spessu causata da a disordine geneticu o un malformazione congenita di u core. Inoltre, l'effetti secundarii di parechje droghe ponu purtà à sta sindrome. Provoca chì u core batti più veloce è irregulare. Pò purtà à l'incuscienza è ancu causà morte subita;
  • Extrasistole ventriculare. A cuntrazzione prematura pò accade in i ventriculi. L'estrasistole ventriculare hè più frequente ch'è quella d'urigine atriale. Cum'è cù l'estrasistole atriale, pò esse innocu in un core sanu. Tuttavia, hè necessariu esplorà ulteriormente quandu hè assai cumunu.

Bradicardie, o diminuzione di a frequenza cardiaca

A bradicardia si faci quandu si circula u sangue menu di 60 battiti di core per minutu. à frequenza cardiaca più lenta chì u normale ùn hè micca necessariamente periculosu per a vita. Pò esse ancu un segnu di eccellente salute cardiaca. Alcuni atleti, per esempiu, anu una frequenza cardiaca à u riposu di 40 battiti per minutu è sò assai adatti.

D'altra parte, in i casi induve u core ùn pò micca furnisce in modu adeguatu l'organi cù ossigenu, parlemu bradicardia sintomatica. E forme seguenti sò e più cumune:

  • Disfunzione di u nodu sinuatriale. Questu di solitu provoca un battitu di u core di menu di 50 per minutu. A causa più cumuna hè u tissutu cicatriziale chì interrompe o rimpiazza u nodu sinoatriale;
  • Blocu atrioventriculare. Stu difettu in a trasmissione di l'impulsu elettricu (rallentamentu, interruzzioni occasionale o interruzzione cumpleta) trà l'atri è i ventriculi provoca un rallentamentu in u battitu di u core.

Cause

Le cause diaritmia cardiac sò multiplici è includenu i seguenti:

  • Invechjamentu nurmale;
  • Stress;
  • Abusu di tabaccu, alcolu, caffè o qualsiasi altru stimulante; usu di cocaina;
  • Disidratazione;
  • Arteriosclerosi è aterosclerosi;
  • Piglià certi medicazione;
  • Broncho-pneumopatie (prublemi cù u sistema respiratoriu);
  • Embolia pulmonaria;
  • Insuffisenza coronaria chì porta à una mancanza di ossigenazione di u tessutu cardiacu.

Possibili complicazioni

Certi tipi di arritmia aumentanu u risicu di cumplicazioni cum'è:

  • un accidente cerebrovasculare (ictus);
  • fallimentu di u core;
  • a perdita di a cuscenza (raramente, solu certi tipi di arritmia).

Quandu cunsultà un duttore?

Cuntattate li servizii d 'urgenza subitu se sperimentate sintomi cum'è palpitazioni di u core, u dulore à pienu o un mancanza di fiatu, inaspettatamente è senza spiegazione.

Lascia un Audiolibro