Fouette de saule (Pluteus salicinus)

Sistematica:
  • Divisione: Basidiomycota (Basidiomycetes)
  • Suddivisione: Agaricomycotina (Agaricomycetes)
  • Classe: Agaricomycetes (Agaricomycetes)
  • Sottoclasse: Agaricomycetidae (Agaricomycetes)
  • Ordine: Agaricales (Agaric o Lamellar)
  • Famiglia: Pluteaceae (Pluteaceae)
  • Genere: Pluteus (Pluteus)
  • Type: Pluteus salicinus (Pluteus de saule)
  • Rhodosporus salicinus;
  • Pluteus petasatus.

Willow whip (Pluteus salicinus) foto è descrizzioneWillow whip (Pluteus salicinus) hè un fungus chì appartene à u genus Plyutey è a famiglia Plyuteev. U micologu Vasser descrive stu tipu di funghi cum'è una spezia comestible, ma pocu studiata. Qualchi anni dopu, u listessu autore discrive stu fungo cum'è liatu à u specimenu americanu, è caratterizeghja a frusta di salice com'è hallucinogena. In a so cumpusizioni, parechji sustanzi sò stati truvati chì pruvucanu u sviluppu di l'allucinazioni, cumpresa a psilocybin.

Descrizzione esterna

U corpu di fruttu di u salice hè un cappellu-legged. A so carne hè fragile, magre, acquosa, carattarizata da un culore biancu-grisgiu o biancu, in a regione di a gamba da l'internu hè solta, quandu si rompe diventa un pocu verdu. L'aroma è u gustu pò esse inespressivu o piuttostu raru debule.

U cappellu in diametru varieghja da 2 à 5 cm (a volte - 8 cm), inizialmente hà una forma cònica o cunvexa. In i corpi fruttivi maturi, diventa flat-prostrate o flat-convex. In a parti cintrali di u caprettu, un tuberculu sottile, largu è bassu hè spessu notu. A superficia di u capu di fungo di u salice hè brillanti, radialmente fibru, è i fibri sò un pocu più scuru di culore cà l'ombra principale. U culore di u caprettu di u fungo descrittu pò esse grisgiu-verde, marronu-grisgiu, grisgiu-blu, marrone o grisgiu cendra. I bordi di u caprettu sò spessu sharp, è in alta umidità diventa strisciata.

A durata di u troncu di u fungus varieghja da 3 à 5 (à volte 10) cm, è in diametru di solitu varieghja da 0.3 à 1 cm. Hè spessu cilindrica in forma, longitudinalmente fibru, è pò esse ligeramente grossu vicinu à a basa. A struttura di a perna hè ancu, solu in ocasioni hè curvatu, cù carne fragile. In u culore - biancu, cù una superficia brillanti, in certi corpi fruttifichi pò avè un tintu grisgiu, oliva, bluish o verdu. Nant'à i vechji corpi di frutti, i spots bluish o grisgi-verde sò spessu notevuli. I stessi marchi appariscenu cù una forte pressione nantu à a polpa di funghi.

Mushroom Hymenophore - lamellar, hè custituitu di platti chjuchi, spessu disposti, chì inizialmente anu un culore crema o biancu. I spori maturi diventanu rosati o rosati-marroni. Sò largamente ellissoidali in forma è liscia in tessitura.

Willow whip (Pluteus salicinus) foto è descrizzione

Stagione di Grebe è habitat

U fruttu attivu di i slugs di salice cade nantu à u periodu da ghjugnu à uttrovi (è quandu hè cultivatu in cundizioni climatichi caldi, u fungus dà fruttu da a prima primavera à a fini di u vaghjimu). L'spezie di funghi descritte si sviluppa principarmenti in boschi misti è caduti, prefiere i zoni umidi è appartene à a categuria di saprotrofi. Spessu si trova in forma solitaria. Raramenti ciglia di salice pò esse vistu in gruppi chjuchi (parechji corpi fruttifichi in una fila). U fungus cresce nantu à e foglie cadute di l'arbureti, vicinu à e radiche, salice, alder, betula, beech, linden è poplar. A volte, a frusta di salice pò ancu esse vistu nantu à u legnu di l'arbureti coniferi (inclusi pini o spruces). Whips Willow sò largamente usati in Europa, America di u Nordu, Asia è Africa di u Nordu. Pudete ancu vede stu tipu di funghi in u Caucasu, Siberia orientali, Kazakistan, u nostru paese (parte europea), in u Far East.

Cumestibilità

Willow whip (Pluteus salicinus) appartene à i funghi comestibili, ma u so picculu tamantu, u gustu debule, inespressivu è a rarità di scuperta facenu impussibile di cullà sta spezia è l'utilizanu per l'alimentariu.

Tipi simili è diffirenzii da elli

Willow whip (Pluteus salicinus) foto è descrizzioneL'ecologia è e caratteristiche morfologiche di a lancia di salice permettenu ancu à un cugliera di funghi inexperimentatu per distingue sta spezia da l'altri funghi di u genus descrittu. Grandi spots blu-grigi o verdi-grigi sò chjaramente visibili nantu à a so gamba. In i corpi fruttifichi maturi, u culore acquista un tinte blu o verdu. Ma tutti questi signali ponu esse più o menu pronunzianu, secondu u locu di crescita di i corpi di fruttu di u salice. True, certe volte specimens più chjuchi di spit di cervu, chì anu un culore chjaru, sò assuciati cù stu fungus. Sottu esame microscòpicu, i dui specimens ponu esse facilmente distinti l'una di l'altru. U spit di cervu, simili à l'spezie descritte, ùn hà micca fibbia nantu à u miceliu. Inoltre, i sputichi di salice sò diffirenti di i sputichi di cervu in a pussibilità di cambiamenti di culore visibili, è ancu in un ombra più scura di u caprettu.

Altra infurmazione nantu à u fungo

U nomu genericu di u fungo - Pluteus vene da a parolla latina, traduttu literalmente cum'è "scudu d'assediu". L'epitetu supplementu salicinus vene ancu da a parolla latina, è in traduzzione significa "sauce".

Lascia un Audiolibro