Mentre era incinta, u mo maritu m'hà lasciatu per un altru

M'hà lasciatu per un altru quandu era incinta di 7 mesi

Sò sette mesi incinta quandu aghju a mala idea di verificà u telefuninu di Xavier. Una angoscia sorda m'hà accumpagnatu per parechje settimane. Xavier "ùn hè più". Luntanu, stranu, mi pare ch'ellu sia cumplettamente sconnessu da noi. Avemu inseme per quattru anni è a mo gravidenza va assai bè. Hè un gravidenza chì avemu decisu, cum'è tuttu ciò chì facemu, è simu furtunati d'amparà maravigliosamente. Xavier hè un omu pocu misteriosu è e so preoccupazioni ponu esse vistu nantu à a so faccia. Ma di solitu mi ne parla. Hè perchè sò incinta chì ellu mantene i so prublemi di travagliu per ellu stessu? Pruvate di fà li dumande per sapè ciò chì u rende taciturnu è distractatu, ma s’impatiente è và ancu finu à dumandà à mè di piglià cura di i mo affari un ghjornu. À pocu s'assumiglia à ellu. Pigliu a so manu, ma ferma, limp, inerte, in a meia. A so attitudine mi pare suspettuosa. Ma sò sempre à mille chilometri da imaginà chì Xavier pò avè una padrona. Ùn mi tocca più, è culpisce a gravidenza per quessa. Hè certamente a paura di u mo stomacu arrotondatu. Sò scherzu è ellu reagisce pocu, senza dubbitu per vargogna. Riturnerà dopu, mi dissi. Ma una sera, quand'ellu si face u bagnu, mi nutu chì u so telefuninu hè chjinatu à capu in giru. Emette un signalu, aghju vultatu è vede un SMS da un chjamatu "Electrician". Eccu, quì, stranu, postu chì in casa, sò piuttostu eiu chì m’accupa di l’intendenza. Tuttavia, ùn aghju micca nutatu alcun fallimentu elettricu ... Allora apre u missaghju è leghje: "Dumani prubabilmente seraghju dieci minuti di ritardo, amore, dimmi chì mi manchi, ti vogliu." "

Frozen, aghju tornatu u telefunu esattamente cum'è era. U mondu hè ghjustu colapsatu. Un « elettricista » chì u nome Xavier hà cura di piattà, u chjama « u mo amore » è li dà un appuntamentu.. Almenu u missaghju hè chjaru. Quandu Xavier esce da u bagnu, ùn sò micca capaci di reagisce. Vaiu à u mo turnu. U missaghju hè statu lettu è Xavier l'avverà senza dubbitu. A menu ch'elli scrivinu tantu ch'ellu passerà inosservatu à mezu à l'altri. Quandu dorme, aghju da verificà. Ùn aghju micca aspittà assai postu chì Xavier scappa da mè è hè ovviamente in lettu quandu esce da u bagnu. U so telefuninu ùn hè micca truvatu. Mi vede scavando intornu è mi dumanda ciò chì aghju fattu. Incapace di agisce, li dumandu u so telefunu. Si mette à pusà, è cunfessu à ellu chì aghju lettu l'ultimu missaghju da u "electrician" è chì vogliu vede tutti l'altri. Splode di paura è di dulore, ma ùn vogliu micca dì u nome chjamatu, perchè aghju paura chì u mo zitellu li sente. Ùn grideraghju micca chì a zitella hè una puttana. Hè Xavier u mostru ! Ùn prova micca di menti. U so nome hè Audrey, m'hà dettu. Ella sà chì esisto, chì sò incinta. Appendu à a mo idea originale è probabilmente micca per colapsà, cuntinuu à ghjunghje à ellu per dà u so telefunu. "Vogliu leghje tuttu! ", aghju dettu. Xavier rifiuta. "Ùn vogliu micca fà male, ùn vogliu micca fà male", bisbiglia, avvicinendu à mè. Tandu mi spiegà, per sè stessu, chì ellu è Audrey sò stati inseme dapoi trè mesi è ch’ellu hà pruvatu à luttà. Mi fermu in silenziu è ellu specifica tuttu ciò ch’ellu s’imagina avè da dì à mè. L'hà scontru in un aviò, si sò innamurati à prima vista. Mi piacerebbe chì qualcunu di l'esternu vinissi à aiutà mi è pigliassi in carica a mo vita. Pregu à Xavier di lascià a casa. Si scusa di novu, si dispiace, ùn capisce micca perchè hè accadutu questu, avà, cù stu zitellu... In ogni mumentu, però, ùn prupone di lascià ella. Piglia alcune cose da u so saccu di viaghju è parte. In una ora, a mo vita hè diventata l'infernu. U mo zitellu certamente sente a magnitudine di u dramma chì avemu da passà inseme.

"Hè una zitella", mi dicenu à l'ecografia induv'eiu solu u ghjornu dopu. Sin'à tandu, m'avia ricusatu di sapè, postu chì Xavier ùn vulia micca, ma avà vogliu sapè tuttu in grande dittagli. Pocu dopu, Xavier mi spiega ch'ellu hè assai innamuratu è ùn puderà sceglie di lascià Audrey. Cum'è un autumàticu, li rispondu chì simu noi chì lasciemu l'altru in questu casu. Dice chì mi ama ancu, ma a verità hè ch'ellu hè digià stallatu cun ella. È partu in dui mesi. Circundatu da i mo trè amichi, preparu a stanza di a mo figliola è e cose. À l'ora di parturitu, ricusu chì l'amicu chì m'accumpagna avvistà Xavier. U chianciu ch’ella nasce Elise, hè u pianciu di dulore ch’o mi tengu dapoi dui mesi per paura di spavintà. Aghju da prutege u mo zitellu, ma face tantu male chì Xavier ùn hè micca à u nostru latu. Succedi u ghjornu dopu. Vergogna, mossa, in mala forma, hè sicuru. Continua a scusa è li dumandu di zitti. Quand'ellu si n'andà, aghju accucciatu l'orsu biancu ch'ellu hà appena purtatu à Élise. Mi tocca à mette inseme, è micca affundà. A mo figliola hè un tesoru è avemu da fà per noi, senza ellu. Quandu simu in casa, vene ogni sera, prima di vultà in casa. L'aghju lasciatu fà, per Élise. A so prisenza in casa, u so pudore, u so sguardu, mi manca tuttu appena ch’ellu parte è ùn capiscu ch’o possu sempre caru tantu.

Élise hà avà un annu. Xavier m'hà dumandatu s'ellu puderia vultà à campà cun noi. Vede troppu male sta situazione è ùn sò micca s'ellu hè Élise chì mi manca, o mè. Mi assicura chì a passione hè finita cù Audrey, è chì u veru amore ch'ellu avia cun mè. Ellu voli una chance. Pensu à a mo rabbia, à stu dulore insuppurtevule, à u pirdunu chì hè prubabilmente impussibule, ma accettà ch’ella vultà. Perchè mi piace à Xavier, è mi manca assai. Sta sera, mi dormu accantu à ellu. Aghju trovu u so surrisu di novu, aghju lettu i so ochji, ma aghju paura chì una altra donna, in un altru aviò, u arrubbassi di novu, o chì Audrey, assente, torna torna u centru di i so pinsamenti. L'amore hè cusì fragile. A strada serà longa ma andemu à cunsultà un terapeuta, per ùn campà micca in paura è Xavier ùn campa più in rimorsu.. Inseme pruveremu di diventà boni genitori, forse sapendu un pocu di più di noi stessi. Xavier mi piglia a manu sottu à e lenzuola, è l’aghju strittu. U cuntattu hè elettricu. Iè, a so manu hè cunnessa à a mo di novu. 

Lascia un Audiolibro