Russula des marais (Russula paludosa)
- Divisione: Basidiomycota (Basidiomycetes)
- Suddivisione: Agaricomycotina (Agaricomycetes)
- Classe: Agaricomycetes (Agaricomycetes)
- Sottoclasse: Incertae sedis (di posizione incerta)
- Ordine: Russulales (Russulovye)
- Famiglia: Russulaceae (Russula)
- Genere: Russula (Russula)
- Type: Russula paludosa (Russula marsh)
Sinônimo:
Cappellu: 5-10 (15) cm di diametru, prima hemisfericu, campana, dopu prostratu, depressu, cù un bordu ribbed abbassatu, appiccicosu, brillanti, rossu brillanti, aranciu-russu, cù un mediu rossu-marrone più scuru, macchie ocra chiare a volte sbiadite. A buccia hè ben sguassata à u centru stessu di u capu.
Leg: longa, 5-8 cm è 1-3 cm di diametru, cilindrica, qualchì volta gonfiata, densa, cavu o fatta, bianca cù una tinta rosa.
A carne hè bianca, dolce, solu i piatti ghjovani sò qualchì volta un pocu pungente. U troncu hè biancu, qualchì volta cù un tinte rosatu, pocu brillanti.
Lamine : frequenti, larghe, aderenti, à spessu bifurcate, à volte cù margini frastagliati, bianchi, po gialli, à volte cù l'estremità esterne rosate.
U polu di spore hè giallu pallidu.
Habitat: Swamp russula si trova più spessu in i boschi di coniferi. A staghjoni di a so crescita attiva hè l'estiu è u vaghjimu.
U fungo si trova in i boschi di pinu umitu, longu à a riva di i paludi, nantu à i terreni umidi di torba-sabbia da ghjugnu à settembre. Forma micorriza cù u pinu.
Swamp russula hè un fungu comestible bonu è savurosu. Hè aduprata per a salatura è a salatura, ma pò ancu esse cunsumata fritta.