cuntenutu
Mandibule
A mandibula (da u latinu mandibula, mandibula) hè una parte di u scheletru faciale è custituisce l'ossu di a mandibula inferiore.
Anatomia di a mandibula
struttura. A mandibula hè un ossu stranu chì si articula cù u craniu per furmà a mascella inferiore. L'ossu u più grande è u più robustu in faccia, a mandibula hè cumposta da duie parti (1) (2):
- U corpu. Parte orizontale in forma di ferru di cavallu, u corpu face u mentone. Nantu à u bordu superiore di u corpu, a mandibula hè scavata cù cavità induve sò inseriti i denti inferiori.
- U rami mandibulare. A mandibula hà dui rami da ogni latu di u corpu. Questi rami mandibulari si articulanu cù e superfici laterali di u cranu. L'angulu trà ogni ramu è u corpu di a mandibula forma l'angulu mandibulare. I cimi di u ramu mandibulare sò cumposti da a tacca mandibulare cunfinata:
- u prucessu coronoide di a mandibula, situatu versu a parte anteriore di a faccia, è servendu cum'è attaccamentu à u musculu timpurali, questu ultimu avendu u rolu di alzà a mandibula durante a masticazione.
- u cundilu mandibulare, situatu versu u fondu di u visu, è articulatu cù l'ossu timpurali per furmà l'articulu temporomandibulare, implicatu in i muvimenti di a mandibula.
Innervazione è vascularizazione. A mandibula hà diverse foramina chì sò orificii chì permettenu u passaghju di i nervi o di i vasi. À u nivellu di a rami, a foramina mandibulare permette u passaghju di i nervi mentre chì à u livellu di u corpu, a foramina mentale permette u passaghju di i nervi è di i vasi sanguigni versu u mentone è u labellu inferiore.
Fisiologia di a mandibula
Attraversu l'articulazione temporomandibulare, a mandibula esegue diversi muvimenti.
- Abbassà / alzà. Custituisce u muvimentu d'apertura è di chjusura di a bocca.
- Propulsione / propulsione inversa. A propulsione currisponde à un scorrimentu in avanti è in avanti di a mandibula. A retropulsione currisponde à u muvimentu inversu.
- Diduczione. Currisponde à i muvimenti laterali di a mandibula.
Rolu in l'alimentu. A mandibula hà un rolu essenziale in a masticazione di l'alimentu.
Rolu in a parolla. A mandibula hà un rolu maiò in a parolla postu chì permette à a bocca di apre.
Patologie mandibuli
Frattura mandibula. In casu d'un impattu direttu, a mandibula pò fratturassi. E fratture più frequenti sò quelle di u cundilu mandibulare. I sintomi includenu dolore acutu è mobilità anormale di a mandibula (3).
Sindrome di disfunzione articulare temporomandibulare. Sti sintomi includenu u dolore à l'apertura di a bocca, i rumori articulari cum'è cliccà, mobilità anormale di a mandibula o ancu tinnitus (4).
Trattamentu mandibule
Trattamentu medicu. A seconda di a patologia, sò prescritti diversi trattamenti cum'è analgesici, antiinflamatori o antibiotici.
Trattamentu chirurgicu. In casu di frattura, l'intervenzione chirurgica pò esse effettuata cume, per esempiu, l'installazione di viti è piastre.
Trattamentu ortopedicu. A seconda di a patologia, u adattamentu di un dispositivu ortopedicu pò esse effettuatu.
Esami mandibuli
Esame fisicu. Prima, un esame clinicu hè fattu per osservà è valutà i sintomi percepiti da u paziente.
Esame d'imaghjini medichi. CT scan, MRI, o ortopantomogramu pò esse adupratu per cunfirmà un diagnosticu in a mandibula.
Storia è simbolisimu di a mandibula
In u 2013, un pezzu di mandibula hè statu scupertu in a regione Afar in Etiopia. Risalente à 2,8 miliardi d'anni, si crede chì sia u più anticu frammentu di u so genaru Homo scupertu finu à avà (5).