Lenzites betulina (Lenzites betulina)

Sistematica:
  • Divisione: Basidiomycota (Basidiomycetes)
  • Suddivisione: Agaricomycotina (Agaricomycetes)
  • Classe: Agaricomycetes (Agaricomycetes)
  • Sottoclasse: Incertae sedis (di posizione incerta)
  • Ordine: Polyporales (Polypore)
  • Famiglia: Polyporaceae (Polyporaceae)
  • Genere: Lenzites (Lenzites)
  • Type: Lenzites betulina (lenzites betulina)

Lenzites betulla (Lenzites betulina) foto è descrizzioneBirch Lenzites hà parechji sinonimi:

  • Lenzites betula;
  • Trametes betula;
  • Cellularia cinnamomea;
  • Cellularia junghuhnii;
  • Daedalea cinnamomea;
  • Daedalea variegata;
  • Gloeophyllum hirsutum;
  • Lenzites flabby;
  • Lenzites pinastri;
  • Merulius betulinus;
  • Sesia hirsuta;
  • Trametes betulin.

Lenzites de bouleau (Lenzites betulina) est une espèce de champignon appartenant à la famille des Polyporaceae, du genre Lenzites. Stu tipu di fungus appartene à a categuria di parasites chì causanu putenza bianca in u legnu naturali, è ancu distrughjenu fundazioni in case di lignu chì ùn sò micca stati trattati cù composti antiparasitari. A diffusione di lenzite di betula indica un impattu umanu seriu nantu à l'ambiente.

 

Descrizzione esterna di u fungus

Mushroom Lenzites birch (Lenzites betulina) hà un corpu di fruttu senza troncu, annuale, magre è carattarizata da una forma semi-rosette. Spessu, i funghi di sta spezia sò situati in livelli sanu nantu à un sustrato fertili. I bordi di i tappi sò sharp, cù paràmetri di 1-5 * 2-10 cm. A superficia superiore di u caprettu hè una parte zonata, a superficia di quale hè cupartu cù un tagliu di feltru, pilu o velvety. In principiu, hè biancu in culore, ma gradualmente a pubescenza scurisce, diventa crema o grisa. Spessu u bordu, cum'è scurisce, hè cupartu d'alga di parechji culori.

I pori chì custituiscenu l'hymenophore di u fungus sò disposti radialmente è anu una forma lamellare. I pori s'intreccianu cù l'altri, forti ramu, inizialmente anu un culore biancu, acquistenu gradualmente una sfumatura gialla-ocre o crema ligera. I spori fungi ùn sò micca culurati, sò carattarizati da i mura più fini cù dimensioni di 5-6 * 2-3 microns è una forma cilindrica.

 

Habitat è stagione di fruttu

Birch Lenzites (Lenzites betulina) pò esse più spessu truvati in e regioni temperate di l'Emisferu Nordu di u pianeta. Stu fungus appartene à u nùmeru di saprotrofi, per quessa, preferisce campà nantu à stumps, arburi caduti è legnu mortu. A maiò spessu, sicuru, i funghi di sta spezia si stallanu nantu à i birches caduti. U corpu di fruttu hè un annu, era urigginariamente cridutu chì cresce solu nantu à l'arbureti. In verità, hè per quessa chì i funghi sò stati datu u nome di lenziti di betula. True, dopu turnò chì i lenziti, chì crescenu nantu à altri tipi d'arburi, appartenenu ancu à a varietà descritta.

 

Cumestibilità

Lenzites ùn cuntene micca cumpunenti tossichi, è u gustu di funghi di sta spezia ùn hè micca troppu sgradevule. In ogni casu, i corpi fruttifichi sò assai rigidi, è per quessa stu fungo ùn pò micca esse cunsideratu comestible.

Lenzites betulla (Lenzites betulina) foto è descrizzione

Spezie simili, caratteristiche distintive da elli

Se cunsideremu lenziti di betula da sopra, allora s'assumiglia assai varietà di funghi di l'spezie Trametes (Trametes Stiff-haired, trametes multicolore). In ogni casu, a diffarenza trà elli pò esse facilmente determinata da l'hymenophore lamellar. U so culore in lenziti di betula hè un pocu più scuru.

Diversi altre spezie di funghi Lenzites crescenu ancu in u Nostru Paese. Questi include Lenzites Varne, chì cresce in a parti miridiunali di Siberia, in u Territoriu di Krasnodar è in u Far East. Hè carattarizatu da un grossu grossu di corpi fruttifichi è platti d'hymenophore. Ci hè ancu Lenzites piccante, chì appartene à e variità di funghi Far Eastern. I so corpi fruttifichi sò di culore scuru, è a polpa hè carattarizata da una tinta cremosa.

 

Interessante nantu à l'origine di u nome

Per a prima volta, a descrizzione di Lesites Birch hè stata discritta da u scientist Carl Linnaeus, cum'è parte di un genus cumminatu di funghi agaric. In u 1838, u micologu svedese Elias Fries hà creatu un novu basatu annantu à sta descrizzione - per u genus Lezites. U so nome hè statu sceltu in onore di u micologu tedescu Harald Lenz. In a cumunità scientifica, stu fungo hè spessu chjamatu u nome femminile betulina, originariamente datu da u scientist Fries. In ogni casu, in cunfurmità cù u Codice Internaziunale di Nomenclatura per Fungi è Piante, i so generi chì finiscinu in -ites deve esse presentati solu in u genere masculinu, indipendentemente da u sessu in u quali u so nome hè statu urigginariamente prisentatu. Cusì, per i fungi di l'spezie descritte, u nome Lenzites betulinus seria curretta.

Lascia un Audiolibro