Hè u mo figliolu dotatu?

Chì ghjè un altu potenziale intellettuale?

High Intellectual Potential hè una funzione chì afecta una piccula parte di a pupulazione. Quessi sò persone cun un quotient intellettuale (IQ) sopra à a media. Spessu, questi profili anu una personalità atipica. Dotatu di un pensamentu di struttura d'arburu, e persone cun Potenziale Intellettuale Altu seranu assai creativi. L'ipersensibilità si trova ancu in e persone dotate, chì ponu esse bisognu di bisogni emotivi speciali.

 

Segni di precocità: cumu ricunnosce un zitellu dotatu 0-6 mesi

Da a nascita, u zitellu dotatu apre i so ochji è fighja tuttu ciò chì succede intornu à ellu cun attenzione. U so sguardu scrutadoru hè scintillante, apertu è assai espressivu. Fighja in l'ochji, cù una intensità chì qualchì volta sconcerta i genitori. Hè sempre in alerta, nunda li scappa. Moltu sociable, cerca u cuntattu. Ùn parla ancu, ma hà antenne è percepisce immediatamente cambiamenti in l'espressione faciale di a mamma. Hè ipersensibile à i culori, viste, soni, odori è sapori. Le moindre bruit, la plus petite lumière qu'il ne connaît pas, s'éveille l'hypervigilance. Smette di succhiare, volta a testa versu u rumore, face dumande. Dopu, una volta chì riceve una spiegazione: "Hè l'aspiratore, hè una sirena di u focu, etc.". », Si calma è ripiglia a so buttiglia. Da u principiu, u zitellu precoce sperimenta fasi di svegliu calmu chì duranu più di ottu minuti. Si ferma attentu, cuncintratu, mentri àutri babies sò solu capaci di riparà a so attenzione per 5 à 6 minuti à tempu. Sta sfarenza in a so capacità di cuncentrazione hè forse una di e chjave di a so intelligenza eccezziunale.

Chì sò i segni di precocità per detectà da 6 mesi à 1 annu

Da 6 mesi, u zitellu cù un altu putenziale osserva è prova di analizà a situazione prima di imbarcà in una attività. Per esempiu, in u nursery, i zitelli precoci ùn si lancianu micca in l'arena cum'è l'altri, ùn si precipiteghjanu micca à trudge, osservanu finamente prima, à volte sughjendu i so pollici, ciò chì succede davanti à elli. Scannanu a scena, valutanu a situazione è i risichi prima di participà. Intornu à 6-8 mesi, quandu ellu ghjunghje à un ughjettu, hà bisognu immediatamenti, altrimente hè un furore. Hè impaziente è ùn li piace micca aspittà. Imita ancu i soni chì sente perfettamente. Ùn avia ancu un annu quandu hà dettu a so prima parolla. Più tonu, si mette davanti à l'altri è salta certi passi. Spessu passa da pusà à marchjà senza andà à quattru zampe. Sviluppa una bona coordinazione manu / ochji assai prima perchè ellu vole scopre a realità per sè stessu : "Stu ogettu m'interessa, l'aghju pigliatu, mi fighjulu, mi portanu in bocca". Cum'ellu vole stà è esce da u lettu assai prima, i zitelli cun un altu putenziale intellettuale spessu camminanu intornu à 9-10 mesi.

 

Ricunniscite i segni di precocità da 1 à 2 anni

Parla prima di l'altri. Circa 12 mesi, sà cumu chjamà l'imaghjini in u so libru di stampa. À 14-16 mesi, hè digià prununzia e parolle è custruisce e frasi currettamente. À 18 mesi, parla, piglia piacè di ripetiri parolle cumplicate, ch'ellu usa cun prudenza. À 2 anni, hè capaci di fà una discussione in una lingua digià matura. Alcune persone dotate sò silenziu finu à 2 anni è parlanu cù e frasi "complementi di verbi sugetti" in una volta, perchè si preparavanu prima di principià. Curiosu, attivu, tocca tuttu è ùn hà micca paura di avventurassi in cerca di novi sperienze. Hà un bonu equilibriu, arrampica in ogni locu, cullà è falà i scalini, porta tuttu è trasforma u salottu in una palestra. U zitellu dotatu hè un picculu dorme. Ci vole menu tempu per ellu per ricuperà da a so fatigue è spessu hà difficiule di dorme. Hà una memoria auditiva assai bona è impara facilmente filastrocche, canzoni è melodie musicali. A so memoria hè impressiunanti. Sapi esattamente u flussu di u testu di i so libri, finu à a parolla, è vi porta torna s'ellu omette passaghji per andà più veloce.

Prufilu è cumportamentu : Segni di precocità da 2 à 3 anni

A so sensoralità hè ipersviluppata. Ricunnosce spezie, timu, erbe di Provenza, basilica. Distingui l'odore di l'aranciu, a menta, a vaniglia, l'odore di fiori. U so vocabulariu cuntinueghja à cresce. Pronuncia "stethoscope" à u pediatricu, articulate maravigliosamente è dumanda per i dettagli nantu à e parolle scunnisciute "Chì significa questu?". Memorizza e parolle straniere. U so lessicu hè precisu. Face 1 dumande "perchè, perchè, perchè?" è a risposta à e so dumande ùn deve micca ritardà, altrimenti sarà impaciente. Tuttu deve andà cum'è in u so capu ! Ipersensibile, hà un prublema tamantu cù a gestione di l'emozioni, facilmente stinge a rabbia, stampa i pedi, grida, scoppia in lacrime. Ghjoca l'indifferenti quandu vi vene à coglielu à a nursery o à a so tata. In fatti, si pruteghja da un overflow di emozioni è evita di trattà cù u overflow emutivu causatu da a vostra ghjunta. A scrittura l'attrae in particulare. Ghjoca à ricunnosce e lettere. Ghjoca à scrive u so nome, scribbles long “lettere” ch’ellu manda à tutti per imità l’adultu. Li piace à cuntà. À 2, sà cuntà finu à 10. À 2 è mezu, ricunnosce i numeri di l'ora nantu à un orologio o un orologio. Capisce u significatu di aghjunghje è sottrae assai rapidamente. A so memoria hè fotografica, hà un sensu eccellente di direzzione è si ricorda di i lochi cù precisione.

Segni di precocità da 3 à 4 anni

Riesce à decifrare e lettere da sè stessu è qualchì volta assai prestu. Capisce cumu si custruite e sillabe è cumu si formanu e parolle. In fatti, ampara à leghje da ellu stessu a marca di u so pacchettu di cereali, i segni, i nomi di i magazzini... Di sicuru, hà bisognu di un adultu per dà sensu à i segni assuciati à certi soni, risponde à e so dumande, curregge e so dumande. tentativi di decifrare. Ma ùn hà micca bisognu di lezioni di lettura ! Hà un rigalu per disegnu è pittura. Quandu entra in a kindergarten, u so talentu sploda ! Riesce à fotografà è rende tutti i ditagli di i so parsunaghji, i corpi di i profili, l'espressioni faciale, i vestiti, l'architettura di e case, è ancu e nuzioni di perspettiva. À 4 anni, u so disegnu hè quellu di un zitellu di 8 anni è i so sughjetti pensanu fora di a scatula.

Segni di precocità da 4 à 6 anni

Da l'età di 4 anni, scrive u so nome, po altre parolle, cù lettere bastone. Si arraggia quandu ùn pò micca furmà e lettere cum'ellu vulia. Prima di 4-5 anni, u cuntrollu di u mutore finu ùn hè ancu sviluppatu è i so gràfiche sò goffi. Ci hè una lacuna trà a rapidità di u so pensamentu è a lentezza di scrittura, risultatu in còllera è un percentinu significativu di disgrafia in i zitelli precoci. Li piace à i numeri, cunta senza stanca aumentendu e decine, i cintunari… Li piace à ghjucà à u mercante. Sapi tutti i nomi di dinosauri, hè appassiunatu di pianeti, buchi neri, galaxie. A so sete di cunniscenza ùn hè micca spenta. Inoltre, hè assai modestu è ricusa di spoglià davanti à l'altri. Face dumande esistenziali nantu à a morte, a malatia, l'urighjini di u mondu, in corta, hè un filòsufu chì nasce. È aspetta risposte adatte da l'adulti, chì ùn hè micca sempre faciule!

Hà pocu amichi di a so età perchè ùn hè fora di l'altri figlioli chì ùn sparte micca i so interessi. Hè un pocu apartu, un pocu in a so bolla. Hè sensibile, a pelle profonda è più rapidamente ferita chè l'altri. Hè indispensabile di piglià in contu a so fragilità emutiva, micca di fà troppu umore à u so spesu…

Diagnosi: Ricurdatevi di verificà u vostru IQ cun una prova HPI (High Intellectual Potential).

5% di i zitelli sò pensati chì sò intellettuale precoci (EIP) - o circa 1 o 2 studenti per classe. I chjuchi dotati si distinguenu da l'altri zitelli per a so facilità in l'interazzione cù l'adulti, a so imaginazione superflua è a so grande sensibilità. "Avemu cuntattatu u psicologu di a scola in a sezione media perchè Victor pienghje "nunda", dubitava di e so capacità è ùn sapemu più cumu aiutà ", dice Séverine. Sì avete qualchì dubbiu, ùn esitate micca à fà u vostru zitellu piglià un test IQ per fà a so valutazione psicologica è agisce in cunseguenza!

Ùn hè micca cusì faciule per esse rigalu!

S'elli anu un QI più altu ch'è i so cumpagni di classe, i dotati ùn sò micca più cumpleti. "Questi ùn sò micca zitelli cù disabilità, ma debilitatu da e so cumpetenze", dice Monique Binda, presidente di a Federazione Anpeip (Associazione Naziunale per i zitelli Intellettuale Precocious). Sicondu un sondaghju TNS Sofres realizatu in u 2004, 32% di elli fallenu à a scola ! Un paradossu, chì per Katy Bogin, psicologa, pò esse spiegatu da noia: "In prima scola, u maestru dumanda à i so studienti per amparà l'alfabetu, salvu chì u zitellu dotatu era digià recitatu à l'età di dui anni. … Hè in permanenza fora di passu, sognu, è si lascia assorbire da i so pinsamenti ". Vittoriu stessu "disturbisce i so cumpagni parlendu assai, postu ch'ellu finisce u so travagliu prima di tutti". Un cumpurtamentu chì, troppu spessu, hè sbagliatu per iperattività.

Entrevista: Anne Widehem, mamma di dui figlioli precoci, i so "picculi zebre"

Entrevista cù Anne Widehem, coach è autore di u libru: "Ùn sò micca un culo, sò una zebra", ed. Kiwi.

Figliolu altu putenziale, zitellu dotatu, zitellu precoce... Tutti issi termini coprenu a listessa realità : quella di i zitelli dotati di una intelligenza straordinaria. Anne Widehem preferisce chjamà "zebres", per mette in risaltu a so unicità. È cum'è tutti i zitelli, per suprattuttu, anu bisognu à esse capitu è ​​amatu. 

In video, l'autore, mamma di duie zebre chjuche è una zebra ella stessu, ci parla di u so viaghju.

In video: intervista di Anne Widehem nantu à zebre

Lascia un Audiolibro