Cumu e salse apparsu
 

Ogni cucina di u mondu hà a so propria salsa naziunale, è certe volte ancu parechje. A salsa ùn hè micca solu un aghjuntu o un accumpagnamentu à un piattu, hè un delicatu equilibriu di sapori è un modu per fà un piattu imbattibile. In listessu tempu, a salsa ùn deve esse più luminosa chè l'ingredientu principale, ma in listessu tempu, hà bisognu d'avè un gustu indimenticabile è spiccassi trà i so "fratelli".

I principali amatori è creatori di salse, i Francesi credenu chì a parolla vene da "salire" - "per cundisce l'alimentu cù u sale". Ma ancu in a Roma antica, sò stati aduprati salse di salsa, chì esistenu in tempi muderni. Dopu sta parolla significava cibu salatu o marinatu, avà sò quessi mischji di ligumi finamente tritati chì sò servuti cun un piattu, qualchì volta a salsa hè macinata per mezu di un tamaru finu è diventa più simile in cunsistenza à e salse tradiziunali.

Ma i Francesi si sò apprupriati u titulu d'invintori di salse per una ragione. E ancu se ogni paese hà sempre esistitu è ​​esiste a so propria salsa unica, i Francesi anu in u so arsenale millaie di ricette per salse, sviluppate da maestri lucali. È stu paese ùn si fermerà micca quì.

Secondu a tradizione di a cucina francese, e salse sò state chjamate dopu à u so autore o qualchì persona famosa. Ci hè dunque una salsa chjamata dopu à u Ministru Colbert, u scrittore Chateaubriand, u cumpusitore Aubert.

 

A salsa bechamel famosu in u mondu hè chjamatu dopu à Louis de Bechamel, l'autore di stu piattu, u figliolu di u famosu diplomaticu è etnografu francese Charles Marie François de Nointel. A salsa di cipolle Subiz hè stata inventata da a principessa Soubise, è a mayonnaise hè chjamata dopu à u cumandante Louis di Crillon, u primu duca di Mahon, chì in onore di a so vittoria hà fattu una festa induve tutti i platti sò serviti cù una salsa fatta da i prudutti di i cunquistati. isula - oliu vegetale, ova è sucu di limonu. A salsa Maoisky in a manera francese hè stata chjamata mayonnaise.

Inoltre, i nomi di salsi sò stati dati in l'onore di i paesi o di i populi - Olandese, talianu, portoghese, inglese, bavarese, polacco, tatar, russo. Ùn ci hè, sicuru, nunda di naziunale in questi salsi, sò stati chjamati da i Francesi nantu à a basa di cuncepzioni sbagliate nantu à nutrimentu in questi paesi. Per esempiu, a salsa cù capri è pickles hè stata chjamata Tatar, postu chì i Francesi crèdenu chì i Tatari manghjanu tali prudutti ogni ghjornu. A salsa russa, chì hè coccia nantu à a basa di u mayonnaise è u caldo di aragosta, hè stata chjamata cusì perchè un pocu caviar hè aghjuntu à a salsa - cum'è i francesi crèdenu, chì u populu russu manghja cù cucchiara.

A cuntrariu di a cunfusione cù i capitali mundiali è i paesi, i Francesi ùn cunfondenu micca i so salsi preparati in diverse parti di u paese, nè in nome nè in gustu. Breton, Norman, Gascon, Provencal, Lyons - sò tutti unichi è inimitable è sò preparati nantu à a basa di quelli prudutti chì sò caratteristiche di una pruvincia o regione.

In più di i nomi geografichi, e salse anu ancu assignatu professioni, e pruprietà di i tessuti (secondu a struttura di a salsa) è i prucessi chì eranu implicati in a so preparazione. Per esempiu, diplomaticu, finanziariu, seta, salsi di vellutu. O a famosa salsa remoulade - da u verbu remoulade (rinuvà, accende, aghjunghje un flussu di acidu).

Una altra categuria di nomi hè in onore di l'ingredientu principale di a salsa: peperone, erba cipollina, prezzemolo, senape, arancia, vaniglia è altri.

Mustard

A Mustarda hè una salsa piccante, chì hè abituale micca solu per accumpagnà i piatti, ma ancu per includere in ricette di medicina tradiziunale. E varietà di senape europee anu un gustu dolce è dolce. A senape a più pupulare hè Dijon, chì a ricetta hè stata inventata da u chef Jean Nejon di Dijon, chì hà migliuratu u gustu rimpiazzendu l'acitu cù u suchju d'uva acide.

A Mustarda ùn hè micca un novu cundimentu; hè stata aduprata in cucina indiana ancu prima di a nostra era. I principali pruduttori è cunsumatori di mustarda antica sò monaci chì usavanu a senape cum'è a so principale fonte di redditu.

In Baviera, u sciroppu di caramelu hè aghjuntu à a senape, i britannichi preferiscenu fà lu à basa di suchju di mela, è in Italia - à basa di pezzi di vari frutti.

paso

U ketchup hè una di e salse più famose nantu à u nostru tavulinu. È sì avà u ketchup hè preparatu nantu à a basa di i pumati, allora e so prime ricette includenu acciughe, noci, funghi, fagioli, pesciu o cunchiglia, agliu, vinu è spezie.

A patria di u ketchup hè a Cina, è a so apparizione data di u XVII seculu. U ketchup hè stata fatta da i pumati in America. Cù u sviluppu di l'industria alimentaria è l'apparizione di cunservatori nantu à u mercatu, u ketchup hè diventatu una salsa chì pò esse conservata per un bellu pezzu, perchè a so popularità hè aumentata dramaticamente.

U più famosu pruduttore di ketchup hè Henry Heinz, a so cumpagnia hè sempre u più grande pruduttore di sta salsa in u mondu.

Salsa di soia

A salsa di soia hè abbastanza economica da fabricà, è dunque hà guadagnatu rapidamente popularità trà i cumpratori. È a diffusione di sushi hà avutu un rolu impurtante in questu, ancu se i Giapponesi stessi ùn anu micca piacè à manghjà sta salsa.

A salsa di soia hè stata fatta per a prima volta in Cina à l'VIII seculu aC e., dopu si hè spartu in tutta l'Asia. A ricetta di salsa include soia, chì sò versati cun liquidu per una fermentazione speciale. A prima salsa di soia era basata nantu à u pesciu fermentatu è a soia. U rè Luigi XIV stessu hà amatu sta salsa è l'hà chjamata "oru neru".

Tabasco

A salsa hè stata priparata prima dopu a Guerra Civile Americana - a famiglia Macalenni hà cuminciatu à cultivà u pimentu cayenne in campi inutilizabili secchi in New Orleans. A salsa Tabasco hè fatta cù pimentu di Cayenne, acitu è ​​sale. I frutti di i pimentari sò trasfurmati in purè di patate, sò ben salati, è dopu questu mischju hè firmatu in botte di rovere è a salsa hè tenuta quì per almenu trè anni. Dopu si mischia cù l'acitu è ​​si cunsuma. Tabasco hè cusì piccante chì uni pochi di gocce sò abbastanza per staghjunà u piattu.

Ci hè almenu 7 varietà di salsa, diffirenti in varii gradi di acutezza.

Lascia un Audiolibro