Geopora sable (Geopora arenosa)
- Dipartimentu: Ascomycota (Ascomycetes)
- Suddivisione: Pezizomycotina (Pezizomycotins)
- Classe: Pezizomycetes (Pezizomycetes)
- Sottoclasse: Pezizomycetidae (Pezizomycetes)
- Ordine: Pezizales (Pezizales)
- Famiglia: Pyronemataceae (Pyronemic)
- Genere: Geopora (Geopora)
- Type: Geopora arenosa (Geopora sableuse)
:
- huria di sabbia
- Sarcoscypha arenosa
- lachnea sabbiosa
- scutellinia sabbiosa
- Sarcosphaera arenosa
- cimiteru di sabbia
U corpu di fruttu hè di 1-2 centimetri, à volte à trè centimetri di diametru, si sviluppa cum'è un semi-sotterraniu, sfericu, dopu si forma un pirtusu in forma irregulare in a parti suprana è, infine, quandu hè maturu, a bola hè strappata da 3-. 8 lobi triangulari, acquistendu una forma di tazza o di piatti.
Hymenium (spore internu) da u grisgiu chjaru, biancu-giallu à ocra, liscia.
A superficia esterna è i margini sò gialli-marroni, marroni, cù capelli curti, ondulati, marroni, cù granuli di sabbia aderenti à elli. I capelli sò grossi, cù ponti, ramificati à l'estremità.
Pulp biancastra, piuttostu spessa è fragile. Nisun gustu o odore speciale.
Controversia ellissoide, liscia, incolore, cù 1-2 gocce d'oliu, 10,5-12 * 19,5-21 microns. Borse 8-spore. I spori sò disposti in un saccu in una fila.
Hè cunsideratu un fungo abbastanza raru.
Cresce singolarmente o affullatu nantu à a terra sabbiosa è in i zoni dopu à l'incendii, nantu à camini di sabbia di ghiaia di vechji parchi (in Crimea), nantu à l'agulla caduta. A crescita si faci soprattuttu in ghjennaghju-ferraghju; durante l'inguerni friddi è longu, i corpi di fruttu venenu à a superficia in April-May (Crimea).
Geopore sandy hè cunsideratu un fungo inedible. Ùn ci sò micca dati nantu à a toxicità.
Sembra un pinu Geopore più grande, in quale i spori sò ancu più grande.
U geoporu di sabbia pò esse simili à a variabile Petsitsa, chì piace ancu di cultivà in i zoni dopu à u focu, ma a dimensione di u geopore ùn permettenu micca esse cunfunditu cù una pezitsa assai più grande.