Amanita echinocephala (Amanita echinocephala)

Sistematica:
  • Divisione: Basidiomycota (Basidiomycetes)
  • Suddivisione: Agaricomycotina (Agaricomycetes)
  • Classe: Agaricomycetes (Agaricomycetes)
  • Sottoclasse: Agaricomycetidae (Agaricomycetes)
  • Ordine: Agaricales (Agaric o Lamellar)
  • Famiglia: Amanitaceae (Amanitaceae)
  • Genere: Amanita (Amanita)
  • Type: Amanita echinocephala (fungo a setole)
  • L'omu grassu strittu
  • Amanita spinosa

Amanita bristly fly agaric (Amanita echinocephala) foto è descrizzione

L'agaric di mosca striata (Amanita echinocephala) hè un fungu chì appartene à u genus Amanita. In i fonti literarii, l'interpretazione di a spezia hè ambigua. Allora, un scientist chjamatu K. Bass parla di l'agaric di mosca bristly cum'è sinonimu di A. Solitaria. A stessa interpretazione hè ripetuta dopu à ellu da dui scientisti più: R. Tulloss è S. Wasser. Sicondu i studii realizati da Species Fungorum, l'agaric di mosca striata deve esse attribuita à una spezia separata.

U corpu di fruttu di l'agaric bristly fly hè custituitu da un capu inizialmente quasi tonda (chì dopu si trasforma in una aperta) è una gamba, chì hè ligeramente grossa in u so mezu, è hà una forma cilindrica in cima, vicinu à u capu.

L'altezza di u fungo hè 10-15 (è in certi casi ancu 20) cm, u diametru di u troncu varieghja trà 1-4 cm. A basa intarrata in a terra hà una forma di punta. A superficia di a gamba hà un culore giallu o biancu, à volte un tintu d'oliva. Nantu à a so superficia ci sò squame biancu chì risultanu da u cracking di a cuticule.

Pulpa di funghi d'alta densità, carattarizata da u culore biancu, ma à a basa (vicinu à u troncu) è sottu à a pelle, a polpa di funghi acquista una tinta gialla. U so odore hè sgradevule, è ancu u gustu.

U diametru di u capu hè 14-16 cm, è hè carattarizatu da una bona carne. U cantu di u caprettu pò esse serrated o ancu, cù resti di un velu flaky visibili nantu à questu. A pelle superiore nantu à u cappucciu pò esse di culore biancu o grisgiu, pocu à pocu diventa ocre chjaru, qualchì volta acquista una tinta verda. U caprettu hè cupartu di verrute piramidali cù setole.

L'hymenophore hè custituitu di platti carattarizati da una larga larghezza, accunciamentu frequente ma liberu. In principiu, i platti sò bianchi, poi diventanu turchese chjaru, è in i funghi maturi, i platti sò carattarizati da un tintu giallu verdu.

L'agaru di mosca è cumuna in i boschi caducifochi è mischiati, induve cresce ancu e querce. Hè raru di truvà stu tipu di funghi. Preferisce cultivà in i zoni custieri vicinu à laghi o fiumi, si sentenu bè in terreni calcari. L'agaric di mosca striata hè diventata più diffusa in Europa (principalmente in e so regioni miridiunali). Ci sò cunnisciuti casi di deteczione di stu tipu di fungus in l'Isule Britanniche, Scandinavia, Germania è Ucraina. Nant'à u territoriu di l'Asia, e spezie di funghi descritte ponu cresce in Israele, Siberia Occidentale è Azerbaijan (Transcaucasia). L'agaru di mosca striata dà attivamente fruttu da ghjugnu à uttrovi.

L'agaric bristly fly (Amanita echinocephala) appartene à a categuria di funghi inedible.

Ci sò parechje spezie simili cù l'agaricu di mosca. It:

  • Amanita solitaria (lat. Amanita solitaria);
  • Amanita pineal (lat. Amanita strobiliformis). E caratteristiche distintive di stu tipu di funghi sò piatti bianchi, aroma piacevule. Curiosamente, certi micologi cunsidereghjanu stu fungo comestible, ancu s'ellu a maiò insistenu sempre in a so toxicità.

L'agarica di mosca deve esse sempre trattata cun estrema prudenza!

Lascia un Audiolibro