cuntenutu
U cancer
I tumori di a vejiga pò esse benigna ou malignu. Hè per quessa chì parlemu spessu di polipi, tumori o cancheru. In effetti, ci hè una vasta gamma di tumori di a vescica chì vanu da i più benigni à i più periculosi. Per questa ragione, hè imperativu esaminà tutti i tumori di a vescica sottu un microscopiu per stabilisce un diagnosticu accuratu chì determinerà u tippu di trattamentu.
In a grande maggioranza di i casi, questi tumori si sviluppanu da e cellule in u rivestimentu internu di a vescica chì cumincianu à proliferà: sò chjamati uroteliali.
Cù 7 novi casi stimati in 100 in Canada, u cancheru di a vejiga rappresenta u 2010e u cancheru u più spessu diagnosticatu in questu paese. In Francia, secondu i dati di u 2012, hè u 5u cancheru u più cumunu è u 2u cancheru di l'urinariu dopu à u cancheru di prutata. U solitu accade in e persone di età 60 anni è più.
La bladderdock hè un organu cavu situatu in u zona pelvica. A so funzione hè di cunservà l'urina prodotta da i dui reni chì u so rolu di filtri permette à u corpu di eliminà certi rifiuti in forma d'urina. L'urina hè canalizata versu a vejiga attraversu 2 tubi: l'uretere. A vescica si riempie à pocu à pocu, è quandu hè piena, i musculi in u muru di questu organu in forma di pallone si contranu per espulsione urina attraversu altru tubu: attraversu l'uretra. Questu hè chjamatu u urinazione.
Siccomu a produzzione d'urina hè cuntinua, senza a funzione di reservoir di a vejiga, averiamu da eliminà permanentemente.
I diversi cancri di a vejiga
Ci hè avà dui tippi principali di tumori di a vejiga: tumori chì ùn si infiltranu in u musculu di a vejiga (TVNIM), anzianu chjamati tumori superficiali, è quelli chì infiltranu u musculu cavu di a vejiga (TVIM), prima chjamati tumori invasivi. U so approcciu, trattamentu è evoluzione sò diversi.
Possibile evoluzione
I tumori chì ùn si infiltranu in u musculu di a vejiga (TVNIM) sò caratterizati da a altu percentuale di ricurrenza (60-70% in u primu annu), chì significa chì dopu u trattamentu, una volta distruttu u tumore, a persona trattata deve esse seguita è fà testi di screening regulari per parechji anni o ancu a vita. Una frazzioni abbastanza chjuca (10 à 20%) pò ancu avanzà versu forme invasive è metastasi.
Quandu u tumore si diffonde à muscle de la vessie (TVIM), ci hè u risicu d'invasione di certi organi vicini o di sparghjera in altrò in u corpu (linfonodi, osse, ecc.) attraversu u sangue, pruvucendu metastasi.
U risicu di ricurrenza è u pronosticu sò influenzati da parechji fattori, cumpresu u tippu di tumore, u so stadiu è a dimensione, u numeru di lesioni, è a situazione è l'età di a persona interessata.
Sintomi di a malatia
- In u 80% à u 90% di i casi, l'apparizione di sangue in l'urina (ematuria) hè a primu segnu di cancheru di a vejiga. U culore osservatu pò varià da u rossu rossu à u marrone aranciu. A volte u sangue in l'urina pò esse rilevatu solu cù un microscopiu (hematuria microscopica).
- Più raramente, pò esse brusgiature urinarie, un bisognu più frequente o più urgente di urinare.
Sti sintomi ùn anu micca necessariamente indicatu a presenza di un tumore malignu. Hè perchè ponu esse un segnu di altri prublemi più cumuni, cum'è una infezzione di e vie urinarie. Se tali sintomi si verificanu, hè di primura vede un duttore per urdinà testi per determinà l'origine di i sintomi. |
Persone in periculu
- E persone chì anu avutu un altru cancheru di e vie urinarie.
- lu l 'omi sò più à risicu chè e donne;
- E persone chì anu una infezzjoni permanente di a vejiga cù un parassita, Billiardziasis.
L'opinione di u nostru duttore
In u quadru di a so dimarchja di qualità, Passeportsanté.net vi invita à scopre l'opinione di un prufessiunale sanitariu. U duttore Geneviève Nadeau, medicu residente in urulugia, vi dà u so parè nantu à u cancru bladderdock :
U pronosticu per i cosiddetti cancri di a vescica "superficiali" (TVNIM) hè generalmente eccellente. U percentuale di sopravvivenza à 5 anni dopu u trattamentu hè di l'ordine di 80% à 90%. Ma sti tumori anu una forte tendenza à ripruduce, da quì l'importanza di un monitoru medicu strettu in tutte e persone cun cancru di a vescica. Per mette e probabilità in u vostru favore, stu seguitu periodicu deve esse effettuatu per u restu di a vostra vita. Diversi esami medichi (cistoscopie è citologia) devenu esse effettuati à intervalli regulari. Queste permettenu di rilevà rapidamente una recurrenza di u tumore è di trattallu u più prestu pussibule. Quessu riduce u risicu chì u tumore diventi "infiltrativu", in quale casu u pronosticu hè menu favorevule. Infine, u megliu modu per prevene u cancheru di a vejiga hè senza dubbitu micca di cumincià à fumà o di smette di fumà. Dre Geneviève Nadeau, duttore residente in urulugia |
Revista medica (ferraghju 2016): Dre Geneviève Nadeau, duttore residente in urulugia, Catedra per un approcciu integratu in prevenzione, Université Laval |