Yorkshire terrier

Yorkshire terrier

Cumpagnia Fisica

U Yorkshire Terrier hè un cane cù un mantellu longu è dirittu, distribuitu uniformemente da ogni latu di u corpu da u nasu finu à a punta di a coda. I so capelli sò azzurri scuri da a basa di u cranu à a basa di a coda. A so testa è u so pettu sò marroni. Altri culori esistenu, ma ùn sò micca ricunnisciuti da u standard di razza. Hè un cane chjucu chì pò pisà un massimu di 3,2 kg. (1)

A Federazione Citologica Internaziunale a classifica trà i Terri di Approvazione (Gruppu 3 Sezione 4)

Origini è storia

Cum'è a maiò parte di i terrier, u Yorkshire Terrier hè natu in Gran Bretagna induve hè statu usatu per cuntrullà a crescita di i surci o i cunigliuli. L'osservazione più antica di sta razza data di a mità di u 1870u seculu. Piglia u so nome da a cuntea di Yorkshire in u nordu di l'Inghilterra è hè statu finalmente aduttatu in XNUMX.


Pare chì u Yorkshire terrier sia natu da un mischju trà cani scuzzesi, purtati da i so maestri chì cercanu travagliu in Yorkshires è cani di sta regione. (2)

Caratteru è cumpurtamentu

Sicondu a classificazione di Hart è Hart, u Yorkshire terrier hè classificatu trà i cani cù alta reattività, media aggressività, bassa capacità di apprendimentu. Sicondu sta classificazione, hè l'unicu terrier chì ùn hè micca in a categuria di cani reattivi assai aggressivi chì a furmazione ùn hè nè faciule nè difficiule. (2)

Patologie è malatie cumuni di u Yorkshire

Cum'è parechje razze di cani di razza pura, i Terrier di Yorkshire anu parechji prublemi di salute. Frà i più cumuni ci sò shunt portosistemichi, bronchite, linfangiectasia, cataratta è cheratoconjunctvitis sicca. Tuttavia, e malatie orali rappresentanu u primu mutivu di cunsultazione veterinaria di tutte l'età. (4)

L'igiene orale hè dunque una priorità per u Yorkshire terrier. Lavà i denti hè a misura preventiva classica per una bona igiene orale, ma ùn hè micca l'attu più faciule per u pruprietariu di fà. Ci sò dunque mezi alternativi, cumpresi osse da masticà da manghjà o micca da manghjà (basatu nantu à u collagenu), è ancu alimenti specifici. In ogni casu, l'apparizione di una placca tartarica deve esse osservata perchè pò andà finu à a gingivitis o allentamentu.

Shunt Portosistemichi


u shunt portosistemicu hè un'anormalità ereditata di a vena portale (quella chì porta u sangue à u fegatu). Cusì, una parte di u sangue di u cane suprana u fegatu è ùn hè micca filtratu. Per esempiu, e tossine cum'è l'ammoniaca ùn sò micca eliminate da u fegatu è u cane risica avvelenatu. A più spessu, i shunts di cunnessione sò extrahepaticu a vena portale o una vena gastrica sinistra versu a vena cava caudale. (5)


U diagnosticu hè fattu in particulare da un test di sangue chì palesa alti livelli di enzimi epatichi, acidi biliari è ammoniaca. Tuttavia, u shunt pò esse truvatu solu cù l'usu di tecniche avanzate cum'è scintigrafia, ultrasuoni, portugrafia, risonanza medica (MRI), o ancu chirurgia esplorativa.

A maiò parte di i cani ponu esse gestiti cun cuntrollu di dieta è medicazione per gestisce a produzzione di tossine di u corpu. In particulare, hè necessariu limità l'assunzione di proteine ​​è un lassativu è antibiotici. Se u cane risponde bè à u trattamentu di a droga, a cirurgia pò esse cunsiderata per pruvà u shunt è redirige u flussu di sangue à u fegatu. U pronosticu per sta malattia hè di solitu abbastanza bruttu. (6)


Linfangiectasia

A linfangiectasia hè una distensione anormale di i vasi linfatichi. In Yorkie, hè congenitale è affetta in particulare e navi di u muru intestinale.

A diarrea, a perdita di pesu è u versu fluidu in l'addome in una razza predisposta cum'è u Yorkshire Terrier sò i primi segni di a malattia. U diagnosticu deve esse fattu da un esame biochimicu di u sangue è da un conteggio di sangue. Esaminazioni radiografiche o ecografiche sò ancu necessarie per scartà altre malatie. Infine si deve fà una biopsia intestinale per un diagnosticu cumpletu ma hè spessu evitata per via di a salute di l'animali. (7)


À u primu, sintomi cum'è diarrea, vomitu o edema addominale ponu esse trattati cù medicazione. Dopu, l'ughjettivu di u trattamentu hè principalmente di permette à u cane di ripiglià una ingesta nurmale di proteine. In certi casi, a mudificazione di a dieta hè abbastanza, ma in altri, u trattamentu di a droga serà necessariu. Una dieta equilibrata, altamente digeribile, bassa in grassu pò dunque esse un primu passu per migliurà a salute di l'animali.

Vede e patologie cumune à tutte e razze di cani.

 

Cundizioni di vita è cunsiglii

A vita di u Yorkshire terrier hè di circa 12 anni, ma pò ghjunghje à 17 anni! Attenti, dunque, quandu vi impegnate in l'adopzione di questu cane chì i parlanti inglesi chjamanu u Yorkie.

Duvete gode di curà se adoprate un Yorkshire terrier. In effetti, devenu esse pettinati ogni ghjornu, a menu chì i capelli ùn sianu tagliati corti. Attenti ancu chì u so mantellu finu ùn furnisce micca assai prutezzione da u fretu è un picculu mantellu pò esse necessariu. A cura dentale regulare hè ancu un must, chì sta razza hè in periculu di perdita prematura di denti. (2 è 3)


In più di prublemi dentali, i terrier di Yorkshire anu spessu un sistema digestivu delicatu, cù vomitu o diarrea. Una attenzione particulare deve dunque esse pagata à a so dieta.


Sti cani anu una forte tendenza à abbaghjà, ciò chì li face un eccellente sitter per a vostra casa o appartamentu. È se abbaghjà vi dà fastidiu, pò esse trattatu solu per mezu di l'educazione.

Lascia un Audiolibro