cuntenutu
Description
Unu di l'alimenti più nutritivi per u cervellu hè a noce, chì aiuta u corpu à recuperà da un travagliu duru mentale è fisicu.
Un fattu stupente, e noci superanu di 50 volte l'agrumi in quantu à u cuntenutu di vitamina C. E queste ùn sò micca tutte e caratteristiche uniche di a noce.
Cumpusizione di noce
E noci sò ricche di vitamine è minerali cum'è: vitamina B1 - 26%, vitamina B5 - 16.4%, vitamina B6 - 40%, vitamina B9 - 19.3%, vitamina E - 17.3%, vitamina PP - 24%, potassiu - 19% , siliciu - 200%, magnesiu - 30%, fosforu - 41.5%, ferru - 11.1%, cobaltru - 73%, manganese - 95%, rame - 52.7%, fluoru - 17.1%, zincu - 21.4%
- Contenutu caloricu 656 kcal
- Proteine 16.2 g
- Grasse 60.8 g
- Glucidati 11.1 g
- Fibra dietetica 6.1 g
- Acqua 4 g
Storia di a noce
A noce hè u fruttu di un arburu chì pò ghjunghje à 25 metri d'altezza è campà sin'à 400 anni. A patria ùn hè micca stata stabilita cun precisione, e piante salvatiche si trovanu in u Caucasu, in Transcaucasia, in Asia Centrale, in u Mediterraniu, preferiscenu un clima caldu.
In Auropa, sta noce hè menzionata in u V-VII seculu a.C. Hè cresce chì a pianta hè vinuta à i Grechi da Persia. Cù u suggerimentu di u populu grecu, e noci anu cuminciatu à esse chjamate reali - eranu cusì apprezzate. I cumuni ùn pudianu manghjalli. U nome latinu hè traduttu cum'è "ghianda reale".
A noce hè ghjunta in Rus di Kiev precisamente da a Grecia, è hà dunque ricevutu un tale nome.
E tinghje di e noci sò state aduprate per tinghje i tessuti, i capelli, è a pelle di l'animali hè stata trattata cù tannini. E foglie sò aduprate in medicina populare è pesca - cuntenenu sostanze aromatiche cù i quali i pescatori in Transcaucasia ebbenu i pesci.
In u mondu mudernu, l'Armeni urganizanu annualmente a Festa di a Noce.
L'anticu storicu grecu Erodotu sustinia chì i guvirnanti di l'Antica Babilonia pruibìanu à a ghjente urdinaria di manghjà noci. Quelli chì osavanu disubbidisce eranu inevitabilmente di fronte à a pena di morte. I putenti di stu mondu l'anu motivatu da u fattu chì a noce hà un effettu benefiziu annantu à l'attività mentale, chì i cumuni ùn anu bisognu di nunda.
A noce, chì ancu in a so forma s'assumiglia à un cervellu umanu, si distingue da altre noce per u so altu cuntenutu di acidi grassi poliinsaturi, chì sò cusì necessarii per l'attività mentale.
I vantaghji di e noci
Ùn hè senza ragione chì si crede chì e noci aiutanu u cervellu à travaglià. L'acidi grassi in a so cumpusizione migliuranu a memoria è anu un effettu sedativu, riducendu cusì l'effettu di u stress è di a tensione nervosa.
L'altu cuntenutu di vitamine è microelementi nutrisce u corpu è ristabilisce a forza, è migliora l'immunità. 100 grammi di noci sò circa uguali in valore nutrizionale à a mità di un pane di granu o à un litru di latte. «A proteina di a noce ùn hè micca inferiore à l'animali, è per via di l'enzima lisina hè più facilmente assorbita. Per quessa, hè cunsigliatu di manghjà noce per e persone indebulite dopu una malatia ", cunsiglia Alexander Voinov, cunsultante nutrizionale è di salute in a catena di i club di fitness WeGym.
L'alta concentrazione di ferru in queste noce aiuta à luttà contr'à l'anemia è l'anemia.
U zincu è iodu chì si trovanu in e noci sò benefichi per a pelle, i capelli, e unghie è a glàndula tiroidea.
A noce hè utile per e malatie di u sistema cardiovasculare: u putassiu è u magnesiu in a so cumpusizione rinfurzanu i muri di i vini sanguini, nurmalizanu a pressione sanguigna è calanu i livelli di colesterolu. Queste noce ponu ancu esse manghjate cun diabete perchè anu un indice glicemicu bassu è ùn elevanu micca i livelli di zuccheru in sangue. U magnesiu hà ancu un effettu pusitivu annantu à u statu di u sistema genitourinariu è hà un effettu diureticu, chì hè indicatu per a congestione.
E vitamine C è E anu pruprietà antiossidanti, rallentanu u prucessu di invecchiamento è riducenu l'influenza di fattori ambientali negativi.
Noce male
Stu pruduttu hè assai riccu di calorie, dunque a quantità massima di noci per ghjornu hè di 100 grammi, questu hè particularmente impurtante per e persone obese (in 100 grammi, 654 kcal). A noce hè un allergenu abbastanza forte, dunque deve esse manghjatu un pocu è introduttu gradualmente in a dieta.
Inoltre, in casu di malatie infiammatorie croniche di u tractu gastrointestinale, queste noce devenu esse manghjate cun estrema cura è micca più di pochi pezzi.
L'usu di e noci in medicina
A noce hè estremamente nutritiva, dunque hè inclusa in a dieta di e persone debilitate da a malattia, persone malnutrite cun immunità ridotta.
E foglie di a pianta sò preparate cum'è tè medicinali per a congestione in i reni, malatie infiammatorie di a vescica è di u stomacu. E partizioni di noci sò insistite è aduprate cum'è agente antiinflamatoriu.
L'oliu hè ottenutu da i granelli di noce, chì hè adupratu in cusmetulugia, è ancu in a produzzione di sapone naturale. L'oliu hà un effettu antiinflamatori è hè adupratu per e malatie di a pelle.
U cunchju di noce verde hè adupratu in farmaceutica cum'è cumpunente di a droga contr'à a tuberculosi di a pelle.
L'usu di e noci in cucina
A noce hè un grande aghjuntu à parechji platti, postre è principale. Di solitu sò usati pricisamenti cum'è additivu à altri prudutti, ma qualchì volta a marmellata o pasta hè fatta da noci.
Insalata di barbabietola cù noci
Un antipasti digestivu chì si pò sparghje nantu à u pane neru o di cereali o manghjatu cum'è piattu d'accompagnamentu.
Sbuchjate e cipolle
- Beets - 1-2 pezzi
- Noci sbucciate - piccula manata
- Agliu - 1 - 2 denti
- Sour cream - 2 tbsp. cucchiai
- Salt à gustu
Preparation
Lavate a barbabietola, bollite finu à chì sia dolce, fresca è sbucciate. Grattugliate di barbabietola è agliu nantu à una bella grattugia. Tritate e noci cun un cultellu. Stir, sale è stagione cù crema agria.
18 Fatti interessanti nantu à e Noci
- A durata di vita di l'arburi nantu à i quali crescenu pò esse stimata in seculi. Dunque, ancu in u sudu di a Russia, in u Caucasu Nordu, ci sò arburi chì anu più di quattru seculi.
- In l'Antica Babilonia, i preti anu rimarcatu chì e noci s'assumiglianu fora à u cervellu umanu. Dunque, i cumuni eranu pruibiti di manghjalli, postu chì si credia ch'elli pudessinu diventà più saggi, è questu era indesiderabile (vede 20 fatti interessanti nantu à u cervellu).
- Sì manghjate almenu una noce ogni ghjornu, a probabilità di aterosclerosi hè significativamente ridutta.
- L'urighjini di u so nome ùn sò micca cunnisciuti da nimu. A noce hè uriginaria di l'Asia Centrale, ma ci hè una versione chì hè stata purtata in Russia da a Grecia, cusì hè stata chjamata cusì.
- Una medicina cumuna cum'è u carbone attivatu hè fatta da a so cunchiglia.
- E noci anu un effettu sedativu lieve.
- Manghjà uni pochi di noci cù u mele pò aiutà à luttà contr'à u mal di testa s'ellu ùn hè micca troppu male.
- Quandu si manghja, devenu esse masticati bè. Solu in questu casu i benefici chì portanu seranu massimizzati.
- Cum'è parechje altre noci, cum'è l'arachidi è l'amanduli, e noci ùn sò micca. Botanicamente, hè una drupa (vede 25 Fatti interessanti nantu à l'Amandule).
- In Asia Centrale, certe persone sò sicure chì l'arburu annantu à u quale crescenu ùn fiurisce mai. Ci hè ancu un dettu currispundente quì.
- In media, un arburu adultu porta finu à 300 chilò di noci à l'annu, ma certe volte finu à 500 chilò sò colti da esemplari individuali, soprattuttu staccati è cù una corona larga.
- L'antichi Grechi i chjamavanu "a ghjanda di i dii".
- E noci sò circa 7 volte più nutritive di e patate.
- Ci hè 21 tippi di sti noci in u mondu (vede 22 fatti interessanti nantu à e noci).
- Hè megliu cumprà noci non aperte chè noci sbuchjate. Queste ultime perdenu una parte significativa di e so pruprietà utili durante a conservazione.
- E noci sò venute per a prima volta in Russia in i seculi 12-13.
- U legnu di sti arburi appartene à spezie preziose. Hè assai caru perchè hè più prufittuu di coglie da elli chè di taglialli.
- Un noce adultu pò avè un diametru di troncu à a basa finu à 5-6 metri è una altezza finu à 25 metri.