cuntenutu
- Description
- Truffa di funghi: descrizzione è caratteristiche. À chì pare una tartufa?
- Tipi di tartufi, nomi è fottò
- Truffa d'estate nera (Truffa russa) (Tuber aestivum)
- Truffa di Borgogna Autunnale Nera (Tuber mesentericum)
- Truffa invernale nera (Tuber brumale)
- Truffa Périgord Noir (français) (Tuber melanosporum)
- Truffa Himalayana Nera (Tuber himalayensis)
- Truffe du Piémont blanc (italien) (Tuber magnatum)
- Truffa bianca Oregon (americana) (Tuber oregonense)
- Truffa rossa (Tuber rufum)
- Truffe à paillettes rouges (Tuber nitidum)
- Induve è cume crescenu e trufe?
- Induve crescenu e trufe in Russia?
- Truffi chì crescenu in casa
- Cumu truvà tartufi? Animali da circà i funghi
- Proprietà utili di tartufi
- 5 Dati interessanti nantu à a tartufa
Description
A Truffa (Tuber) hè u fungu u più caru di u mondu, una delicatezza rara è deliziosa cun gustu unicu è forte aroma specificu. U fungu hà pigliatu u so nome per via di a similitudine di u so corpu fruttiferi cù tuberi o coni di patata (a frasa latina terrae tuber currisponde à u cuncettu di "coni di terra").
A tartufa à u fungu appartene à u dipartimentu di l'ascomiceti, a suddivisione di Pezizomycotina, a classa di pec, l'ordine di pec, a famiglia di a tartufa, u genere di a tartufa.
Truffa di funghi: descrizzione è caratteristiche. À chì pare una tartufa?
In a maiò parte di i casi, un fungu à a tartufa hè leggermente più grande di una noce, ma alcuni esemplari ponu esse più grandi di un grande tuberculu di patata è pesanu più di 1 kilogramu.
U tartufu stessu pare una patata. U stratu esterno (peridiu) chì copre u fungu pò avè una superficie liscia o numerose crepe, è pò ancu esse coperto cù verruche multifacetiche caratteristiche.
A sezione trasversale di u fungu hà una struttura di marmaru distinta. Hè furmatu da l'alternanza di luce "vene interne" è "vene esterne" di una ombra più scura, nantu à i quali si trovanu sacchetti di spore, chì anu diverse forme.
U culore di a polpa di tartufu dipende da e spezie: pò esse biancu, neru, cicculatu, grisgiu.
Tipi di tartufi, nomi è fottò
U genaru di tartufi include più di centu spezie di funghi, chì sò classificate sia secondu u so gruppu biologicu è geograficu sia in termini di valore gastronomicu (neru, biancu, rossu).
E tartufe più famose sò:
Truffa d'estate nera (Truffa russa) (Tuber aestivum)
Righjunghji 10 cm di diametru è pesa 400 grammi. I cambiamenti ligati à l'età in a carne di una tartufa sò spressi in un cambiamentu di culore da tonalità biancastre à sfumature giallu-marrone è grisgiu-marrone. A so cunsistenza cambia ancu da densu in i funghi ghjovani à perde in quelli vechji. A tartufa russa hà un sapore dolce di noce è un odore sottile di alga.
Stu tippu di tartufu cresce in Transcaucasia è in Crimea, in a parte europea di a Russia è in Europa. Si trova sottu à arburi cum'è quercia, pinu, nocciola. Fructificà da ghjugnu à iniziu d'ottobre.
Truffa di Borgogna Autunnale Nera (Tuber mesentericum)
U fungu hè di forma tonda è pesa sin'à 320 g, ùn supere micca 8 cm di dimensione. A polpa di una tartufa matura hà u culore di a cicculata à u latte, penetrata cù vene bianche. L'aroma di a tartufa hà una sfumatura pronunzia di cacao, u fungu stessu hà un gustu amaru.
Truffa invernale nera (Tuber brumale)
A forma di i corpi di frutti pò esse irregulare sferica o quasi sferica. A dimensione di a tartufa varieghja da 8 à 15-20 cm, è u pesu pò ghjunghje à 1.5 kg. A superficia rossa-viuletta di u fungu hè cuperta di verruche poligonale. Cù l'età, u culore di u peridiu diventa neru, è a carne bianca diventa grisgiu-purpura. A tartufa invernale hà un aroma muscuu piacevule è pronunzianu.
Stu tippu di tartufu cresce da nuvembre à ghjennaghju-ferraghju nantu à i terreni umidi sott'à nocciola o linde. Si pò truvà in Francia, Italia, Svizzera è Ucraina.
Truffa Périgord Noir (français) (Tuber melanosporum)
I frutti sò irregulari o pocu arrotondati, righjunghjendu 9 cm in sezione. A superficia di u fungu, cuperta di quattru o di verrughe esagonale, cambia u so culore da marrone rossu à neru carbone cù l'età. A carne chjara di una tartufa qualchì volta cù una tinta rosa diventa marrone scuru o neru-viulente à l'età.
Fructificà da dicembre à a fini di marzu. Hè cultivatu in Europa è Crimea, Australia, Nova Zelanda, Cina, Sudafrica. Trà e tartufe nere, stu tippu hè cunsideratu u più preziosu; hè ancu chjamatu u "diamante neru". Hà un aroma forte è gustu piacevule. U nome di u fungu vene da u nome di a regione di u Périgord in Francia.
Truffa Himalayana Nera (Tuber himalayensis)
Un fungu cù picculi corpi di frutti è chì pesa sin'à 50 g. Per via di a so piccula dimensione, sta tartufa hè abbastanza difficiule da truvà.
Truffe du Piémont blanc (italien) (Tuber magnatum)
I corpi di frutti anu una forma tuberosa irregulare è ghjunghjenu finu à 12 cm di diametru. Fondamentalmente, u pesu di una tartufa ùn supera i 300 g, ma i campioni rari ponu pisà finu à 1 chilogrammu. U Peridiu hè di culore giallastru-rossu o brunastru. A polpa hè bianca o cremosa, à le volte cù un leggeru tintu rossu.
A tartufa piemontese hè a più preziosa di e tartufe bianche è hè cunsiderata u fungu u più caru di u mondu. A tartufa taliana hà un bon gustu è l'aroma ricorda u furmagliu è l'agliu. Un fungu cresce in u nordu di l'Italia.
Truffa bianca Oregon (americana) (Tuber oregonense)
U fungu righjunghji 5-7 cm di diametru è pesa finu à 250 g. Cresce nantu à a costa occidentale di i Stati Uniti. Di solitu si trova in u stratu superiore di u terrenu, chì cunsiste in aghi sgretolati. Per questa ragione, l'aromu di a tartufa hà note floreali è di erbe.
Truffa rossa (Tuber rufum)
Hà un aroma di erbe-coccu cù un sapore di vinu. A dimensione di i funghi ùn supera micca 4 cm, è u pesu hè 80 g. A polpa hè densa. Cresce soprattuttu in Europa in fureste di latifoglie è conifere. U tempu di fruttu hè di settembre à ghjennaghju.
Truffe à paillettes rouges (Tuber nitidum)
Questa tartufa hà un aroma distintu di vinu-pera-coccu. I corpi fruttivi righjunghjenu 3 cm di diametru è pesanu finu à 45 g. Cresce in fureste di latifoglie è conifere. Tempu di fruttu da maghju à aostu (qualchì volta, in cundizioni favurevuli, porta frutti da aprile à settembre).
Truffe d'Automne (Bourgogne) (Tuber uncinatum)
Un altru tippu di tartufu neru francese. Cresce soprattuttu in e regione di u nordeste di a Francia, si trova in Italia, assai raramente in u Regnu Unitu. U fungu hà un aromu di nocciola assai spressivu cù una leggera nota di "cicculata", hè apprezzatu assai da i gourmets per e so eccellenti caratteristiche gastronomiche è u prezzu "accessibile" paragunatu à altre varietà di tartufi: u prezzu di una tartufa hè in 600 euro per 1 chilogrammu .
Stu tippu di tartufu matura di ghjugnu à uttrovi, secondu e cundizioni climatiche. A polpa di u fungu hè abbastanza densa, è a so cunsistenza ùn cambia micca per tuttu u periodu di maturazione, hà un culore grisgiu-marrone cù frequenti intersposti cù vene di "marmaru" chjaru.
Truffa Cinese (Asiatica) (Tuber sinensis, Tuber indicum)
Malgradu u so nome, u primu fungu di sta spezia hè statu trovu micca in Cina, ma in e fureste di l'Himalaya, è solu un seculu dopu, a trufa asiatica hè stata trovata in Cina.
In termini di gustu è intensità di aroma, stu fungu hè significativamente inferiore à u so fratellu - a tartufa nera francese, tuttavia, hè abbastanza pertinente per l'amatori di una tale delicatezza. A carne di u fungu hè marrone scuru, qualchì volta nera, cù parechje strisce di tonalità biancu grisgiu.
A trufa chinesa cresce micca solu in u territoriu cinese: si trova in India, in e fureste di Corea, è in a caduta di u 2015, unu di i residenti di a cità russa di Ussuriisk hà trovu una tartufa ghjustu annantu à a so trama persunale, in un giardinu sottu un ghjovanu querciu.
Induve è cume crescenu e trufe?
I funghi à a tartufa crescenu sottu terra in picculi gruppi, in i quali ci sò da 3 à 7 corpi fruttiferi, chì anu una cunsistenza grossa o carnosa.
A zona di distribuzione di tartufi hè assai larga: sta delicatezza hè colta in foreste decidue è di conifere d'Europa è Asia, Africa di u Nordu è i Stati Uniti d'America.
Per esempiu, u miceliu di a trufa piemontese, chì cresce in u nordu di l'Italia, forma una simbiosi cù e radiche di betula, pioppu, olmu è tiglio, è i corpi fruttiferi di a tartufa nera di u Périgord si ponu truvà in Spagna, in Svizzera è in u sudu di Francia in boschetti cumposti da quercie, carpini o faggi.
A tartufa nera d'estate preferisce e fureste decidue o miste è i terreni calcarii di l'Europa Centrale, di a Scandinavia, di a costa di u Mar Nero di u Caucasu, di l'Ucraina, è ancu di certe regioni di l'Asia Centrale.
A tartufa d’invernu cresce micca solu in i boschetti di a Svizzera è di a Francia, ma ancu in e fureste muntagnole di a Crimea. I corpi di frutti di a tartufa bianca marocchina si ponu truvà in e fureste longu à e coste mediterranee è nordafricane. Stu fungu trufeu cresce vicinu à e radiche di cedru, quercia è pinu.
Induve crescenu e trufe in Russia?
Truffuli d'estate (tartufu russu neru) crescenu in Russia. Si trovanu in u Caucasu, nantu à a costa di u Mar Neru, in Crimea in fureste di latifoglie è miste. Hè megliu à circalli sottu à e radiche di u carpinu, di u fagiu, di u querciu. Sò rari in e fureste di conifere.
Pudete truvà ancu tartufi invernali in Crimea. Stu fungu cresce da nuvembre à ferraghju-marzu.
E tartufe bianche (tartufi d'oru), chì sò una spezia assai rara, crescenu ancu in Russia. Si ponu truvà in e regioni di Vladimir, Oryol, Kuibyshev, Nizhny Novgorod, Smolensk è Samara. E tartufe bianche crescenu ancu nantu à u territoriu di a regione Mosca (in a regione Mosca) è di a regione di Leningrad.
Truffi chì crescenu in casa
Parechje persone si ponenu a dumanda se hè pussibule cultivà tartufi da soli, cumu cultivà stu fungu è chì sò e cundizioni per cultivà tartufi. In natura, a diffusione di sti funghi si face grazia à l'abitanti di a furesta chì trovanu un fungu maturu è u manghjanu.
E spore di tartufi, inseme cù a materia fecale cacciata da u corpu di l'animali, entrenu in u sistema radicale di l'arburu è formanu una simbiosi cun questu. Tuttavia, in parechji paesi europei è in a RPC, a cultura artificiale di a tartufa nera hè diffusa dapoi parechji anni. Ci hè da nutà chì a tartufa bianca ùn si presta micca à a cultura.
A ripruduzzione di tartufi cù successu richiede parechji fattori per cuncurdà: cundizioni climatiche ottimali, terrenu adattatu è arburi adatti. Oghje, per creà piantazioni di tartufi, sò alzate querce artificiali da e ghjande di l'arburu sottu à quale hè statu trovu u fungu.
Un'altra opzione hè di infettà e radiche di piantine cun miceliu di tartufu appositamente preparatu. A cultura di a tartufa hè un prucessu longu è caru, dunque u prezzu di una tartufa cultivata in casa differisce pocu da u prezzu di una tartufa naturale, ancu se u gustu di i funghi artificiali hè un pocu più bassu.
Cumu truvà tartufi? Animali da circà i funghi
A ricerca è a raccolta di tartufi ùn hè micca faciule: l'amatori di a "caccia tranquilla" utilizanu assai trucchi è sutilità per vultà in casa cù a preda desiderata. U locu induve pudete truvà tartufi si distingue generalmente da una vegetazione stunted, u tarrenu hà un culore gris-cenere.
U fungu esce raramente à a superficia di u tarrenu, più spessu si piatta in terra, ma duvete fà casu à e muntagne: se ti pareva chì u locu quì sia "truffe", ùn siate troppu pigri per scavà uni pochi di cullini - pudete scuntrà nantu à una famiglia di funghi deliziosi.
I veri raccoglitori di funghi prufessiunali mentre a caccia à i tartufi ponu determinà a "dislocazione" di i funghi semplicemente toccendu u tarrenu cù un bastone, ma questu hè digià un'esperienza guadagnata cù l'anni. Spessu, i moscerini giranduleghjanu nantu à i tartufi maturi, chì ponu ancu aiutà à a ricerca di una delicatezza forestale.
A tartufa à u fungu hè una surgente di un odore assai forte, è s'ellu hè impussibile per una persona di catturallu sottu à un stratu di terra, allora l'animali a sentenu à distanza. Hè nantu à stu fattu chì u metudu hè basatu, quandu l'animali sò stati addestrati apposta per circà tartufi: cani è ancu porchi!
Sorprendentemente, u porcu hè capace di sente l'odore di a tartufa à una distanza di 20-25 metri. Tandu cummencia à zappà zeliosamente a delicatezza, dunque u compitu principale di u cugliatore di funghi hè di distrarre l'animale appena "si ferma" nantu à u fungu.
Per i cani, a tartufa stessa ùn hè assolutamente micca interessante in termini di alimentazione, ma questi "detectives" à quattru zampe devenu esse furmati per un bellu pezzu per furmalli per sente l'odore di a tartufa.
A strada, un bon cane di cugliera di funghi oghje pò custà più di 5,000 euro.
Proprietà utili di tartufi
E proprietà culinarie uniche di a tartufa sò state cunnisciute da tantu tempu. Sò adattati sia per fà torte, salse è ripieni di torte, sia in aghjuntu à piatti di pollame è frutti di mare. A volte ponu esse serviti cum'è un piattu separatu. I Tartufi ponu esse raccolti per un usu futuru per congelazione o cunsirvazione in cognac di alta qualità.
A tartufa cuntene proteine vegetali, carboidrati, vitamine di u gruppu B, PP è C, vari minerali, antiossidanti, feromoni, chì aiutanu à migliurà u statu emotivu di una persona, è una grande quantità di fibre.
U suchju di tartufu hè bonu per alcune malatie oculare, è a polpa di u fungu porta sollievu à e persone chì soffrenu di gotta. Ùn ci sò micca contraindicazioni speciali per manghjà questi funghi, a cundizione principale hè a freschezza di u fungu è l'assenza di reazioni allergiche à a penicillina in l'omu.
5 Dati interessanti nantu à a tartufa
- Si crede chì e tartufe mature cuntenenu anandamide, una sustanza chì agisce nantu à u sistema nervosu umanu di listessa manera chì a marijuana.
- I Tartufi sò cacciati di notte per via di u fattu chì in l'aria fresca, i cani di ricerca o i porchi piglianu megliu l'aromu di i funghi.
- Nanzu in Italia, i porchi apposta addestrati eranu implicati in a ricerca è a raccolta di tartufi. Tuttavia, à causa di u fattu chì ùn solu distrughjenu severamente u stratu superiore di u terrenu, ma si sforzanu ancu di manghjà prede, sò stati rimpiazzati da cani.
- In Russia, prima di a rivoluzione di u 1917, l'orsi eranu aduprati per circà a tartufa dopu avè rimossi i denti.
- U Tartufu hè cunsideratu un putente afrodisiacu.