U bonu, u bruttu è u male di u dighjunu intermittenti

U bonu, u bruttu è u male di u dighjunu intermittenti

Sussistenza

Ùn hè micca una dieta ma una strategia chì cunsiste à fà un periodu di digiunu in un certu tempu è dopu manghjà cibu in un intervallu di tempu stabilitu

U bonu, u bruttu è u male di u dighjunu intermittenti

In a cunsultazione di dietisti-nutrizionisti ci hè un cuncettu chì hà guadagnatu una tale impurtanza in l'ultimi dui anni chì a volte ombreggia a parolla "Dieta". È questu cuncettu hè u intermittenti fasting. Ùn hè micca una dieta cum'è tale ma piuttostu una strategia dietetica chì cunsiste à fà un periodu di digiunu in un certu tempu (ci sò diverse modalità) per manghjà dopu cibu in un intervallu di tempu stabilitu, secondu Elisa Escorihuela, dietista-nutrizionista, farmacista è autore di u blog ABC Bienestar «Nutrition Classroom».

Google cerca per scopre "chì hè u dighjunu intermittenti", "chì sò i vantaghji di u dighjunu intermittenti" è "cumu praticà u dighjunu intermittenti" anu multiplicatu in l'ultimi deci anni, ancu s'ellu hè statu in l'ultimi trè anni quandu un aumentu esponenziale hè statu rimarcatu, à u calore di i famosi chì anu dichjaratu di seguità sta strategia dietetica cum'è u casu di Kourtney Kardashian, Nicole Kidman, Hugh Jackman, Benedict Cumberbatch, Jennifer Aniston o Elsa Pataky. Precisamente questu ultimu hè quellu chì hà motivatu l'ultimu piccu di ricerca in Spagna chì coincide cù u ghjornu, hà spiegatu durante a so participazione à u prugramma televisivu "El Hormiguero" chì sia ella sia u so maritu, Chris Hemsworth praticanu un digiunu cutidianu di 16 ore, vale à dì, ciò chì si cunnosce cum'è digiunu intermittente 16/8, chì implica 16 ore di digiunu è di dosificazione di l'ingestioni alimentari in e 8 ore rimanenti. Una pussibilità di rializà sta formula, secondu u nutrizziunistu Nazaret Pereira, fundatore di Nutrition Pereira, puderia esse di fà colazione è manghjà è dopu ùn manghjà più finu à u lindumane.

Tipi di dighjunu intermittenti

Ma ci sò altre manere di praticà u dighjunu intermittenti. U più simplice hè chjamatu 12/12, chì cunsiste in dighjunu per 12 ore è chì puderia cuntinuà à avanzà l'ora di cena (à ottu u dopu meziornu) è ritardà, se a colazione hè di solitu manghjata prima, l'ora di a colazione (à ottu di a mattina).

Un altru mudellu più strettu, cum'è descrittu da Nazaret Pereira, hè u dighjunu intermittenti 20/4, induve manghjanu un pastu cutidianu (seguendu a formula "un pastu à u ghjornu") o dui pasti spartuti per un periodu massimu di 4 ore è u restu di u tempu resteranu à dighjunu.

U dighjunu di uri 24, l ' dighjunu in ghjorni alternativi è a formula chjamata PM5: 2. U primu cunsiste, cum'è l'esperta Elisa Escorihuela specifica, di passà un totale di 24 ore senza cunsumà cibu è chì si pò fà, per esempiu, se u lunedì manghjate à 13: 5 pm è ùn manghjate più finu à u marti à u listessu tempu. ora. È u dighjunu in i ghjorni alternativi serà disignatu per esse realizatu per una settimana è consisterebbe in dighjunu tutti l'altri ghjorni. U 2: 300 dighjunu seria un'altra modalità di digiunu settimanale è consisterebbe in manghjà regolarmente cinque ghjorni è dui d'elli riducendu l'assunzione energetica à circa 500-25 kcal, XNUMX% di e richieste chì u corpu hà generalmente bisognu.

I tippi discritti serianu i più pupulari, ma ci sò altre modalità di digiunu intermittenti chì, cum'è e precedenti, duverianu avè, secondu l'esperti, u monitoru è u cuntrollu da un dietista-nutrizionistu.

Chì sò i vantaghji di u digiunu intermittenti?

I scientifichi anu studiatu u dighjunu intermittenti dapoi un coppiu di decennii, ma alcuni di i miccanismi daretu à sta strategia dietetica ùn sò micca capiti bè. Una recente recensione di studii nantu à questu sughjettu publicata da "The New England Journal of Medicine" è firmata da u neuroscientist Mark Mattson cunclude chì a chjave per i benefici di sta formula seria in un prucessu chjamatu cambiamentu metabolicu è chì hè precisamente u fattu di scambià spessu i stati metabolichi chì produce i benefici sani di u dighjunu intermittenti.

Questi benefici, cum'è spiegatu in detta analisi, averianu da fà cù a migliurà a pressione di sangue, in a frequenza cardiaca à riposu, in u riduzzione di massa grassa prevenzione di l'obesità e lu riduzzione di danni tissutus.

Ciò chì sta rivista suggerisce hè chì i metudi di alimentazione limitati in tempu puderanu furnisce benefici per a salute senza ghjunghje 24 ore di digiunu totale, cù a formula 16/8 essendu a più faciule da implementà. No sorpresa, un altru studiu recente publicatu in "Science" trova chì un digiunu di 14 ore puderia dighjà purtà benefici per a salute.

Inoltre, un altru recensu recensu di documenti è articuli nantu à restrizzioni caluriche temporanee è intermittenti chjamati "Effetti di l'alimentazione limitata di u tempu nantu à u pesu di u corpu è u metabolismu. Una rivista sistematica è metanalisi »hà rivelatu chì u digiunu intermittente aiuta à riduce i fattori di risicu per e malatie cum'è u sindrome metabolicu, e malatie cardiovascolari è neurodegenerative, o ancu u cancheru.

Altri vantaghji elencati in questa altra recensione sò u migliurà a sensibilità à l'insulina, regulendu a pressione sanguigna, riducendu u grassu corporeu è aumentendu a massa musculare. Ancu s'ellu hè impurtante chjarificà chì e cunclusioni di sta rivista cuntenenu ancu una raccomandazione da i scienziati chì vedenu a necessità di cuntinuà à investigà i meccanismi chì sò attivati ​​durante a pratica di u digiunu intermittente per cunfirmà a solidità à mezu è longu andà di questi benefici .

Più ricerca hè necessaria

E cunclusioni di st'investigazioni, quantunque, cuntrastanu cù quelle di u prugettu Nutrimedia, di l'Osservatoriu di Cumunicazione Scentifica di u Dipartimentu di Cumunicazione di l'Università Pompeu Fabra, chì hà realizatu una valutazione scientifica di a veracità di l'usu di u dighjunu intermittenti per riduce o migliurà u pesu. salute.

Stu studiu hà cunclusu chì, dopu avè analizatu l'evidenza dispunibule oghje, a pratica di u digiunu sporadicu o intermittente per ragioni di salute ùn hà alcuna giustificazione scientifica. Inoltre, in u so rapportu si ricordanu chì l'Associazione di Dietitiani di u Regnu Unitu è ​​l'Istitutu Americanu per a Ricerca di Cancer coincidenu in a ricunniscenza chì, ancu se ci sò stati benefici potenziali per a salute cù u digiunu, sta pratica pò causà effetti avversi irritabilidad, difficultà di cuncentrazione, disturbi di u sonnu, disidratazione è carenze nutrizionali, è cunsequenze putenziali à longu andà per a salute sò scunnisciute.

Cunsiglii nutrizionali, di primura

Ciò chì l'accunsentenu i sperti hè chì u dighjunu ùn pò è ùn deve esse una scusa per manghjà male o in modu malsanu, vale à dì, se si svolge deve esse effettuatu sottu supervisione prufessiunale è ùn hè micca Raccomandatu per quelli chì anu patitu o soffre di disordini alimentari o disordini alimentari, nè per i zitelli, anziani o donne incinte.

A chjave hè chì sta pratica, una volta cuntrullata è cunsigliata, sia integrata in una dieta equilibrata è variata, ricca di frutti, ligumi, cereali integrali, legumi, noci è proteine ​​è in quale alimenti ultra-trasfurmati, ricchi di zucaroli è di grassi saturati.

Lascia un Audiolibro