cuntenutu
Toile d'araignée urbaine (Cortinarius urbicus)
- Divisione: Basidiomycota (Basidiomycetes)
- Suddivisione: Agaricomycotina (Agaricomycetes)
- Classe: Agaricomycetes (Agaricomycetes)
- Sottoclasse: Agaricomycetidae (Agaricomycetes)
- Ordine: Agaricales (Agaric o Lamellar)
- Famiglia: Cortinariaceae (Spiderwebs)
- Genere: Cortinarius (Spiderweb)
- Type: Cortinarius urbicus (Terrone de la ville)
- Agaric urbanu Fritte (1821)
- Agaricus suburbanu Sprengel (1827)
- Agaricus arachnostreptus Letellier (1829)
- Urban Gomphos (Fries) Kuntze (1891)
- Telefonu urbanu (Frise) Ricken (1912)
- Hydrocybe urbica (Patatine fritte) MM Moser (1953)
- Flemma urbana (Patatine fritte) MM Moser (1955)
Titulu attuale - Cortina urbana (Fries) Fries (1838) [1836–38], Epicrisis systematis mycologici, p. 293
A volte, duie forme di cobweb urbanu sò cundizzioni distinti, chì si differenzi in i segni esterni è l'habitat.
Sicondu a classificazione intragenerica, l'spezie descritte Cortinarius urbicus hè inclusa in:
- Sottospecie: Telamonia
- Sezzjoni: Urbanu
testa 3 à 8 cm di diametru, hemispherical, cunvex, diventa rapidamente cunvex procumbent è quasi flat, assai carnosu in u centru, cù o senza un largu tuberculu cintrali, cù una superficia mica quandu ghjovanu, cù un bordu tucked, cù fibri d'argentu, ligeramente. igrofanu, spessu cù spots o strisce d'acqua scura; grisgiu d'argentu, marrone chjaru o marrone, fading with age, grisgiu beige quandu seccu.
Coperta Gossamer biancu, micca assai densu, spessu lassendu una cunchiglia fina nantu à a parti inferjuri di u troncu à l'iniziu di u crescita di u fungus, dopu restanu in a forma di una zona annular.
vinile di solitu micca assai densu, attaccatu à u troncu, grisgiu pallidu, ocre-beige, giallu, marroni, poi marroni arrugginitu, cù un bordu più chjaru è biancu; pò esse grisgiu-viola quandu ghjovanu.
Jambe 3-8 cm d'altezza, 0,5-1,5 (2) cm di spessore, cilindrica o in forma di mazza (ligeramente allargata in giù), qualchì volta tuberosa à a basa, spessu ligeramente curvata, setosa, pocu striata, coperta di svanisce cù u tempu. fibri d'argentu, biancu, grisgiu pallidu, marronu, giallu-marronu cù l'età, à volte ligeramente purpura sopra sottu à u capu.
Pulp grossu più vicinu à u centru, diluente versu l'orlu di u capeddu, biancu, pallidu buff, grisgiu-marrone, à volte purpura in cima di u troncu.
ciavuru inespressivu, dolce, fruttu o ravane, raru; spessu ci hè un odore "doppiu" in u corpu di fruttu: nantu à i platti - un fruttu debule, è in a polpa è à a basa di a gamba - ravane o sparse.
Taste dolce, dolce.
Controversia ellittica, 7–8,5 x 4,5–5,5 µm, moderatamente verrucosa, con fine ornamentazione.
polvere di spore: marrone arrugginitu.
Exicat (specimulu seccu) : cappellu grisgiu, lame marroni à marroni scuri, fustu biancu grisgiu-biancu.
Cresce in boschi umidi, zoni pantanosi, in grass, sottu à l'arbureti caduti, soprattuttu sottu à salice, betula, avellana, linden, poplar, alder, spessu in gruppi o gruppi; cum'è fora di u boscu - nantu à i terreni in i terreni urbani.
Porta frutti abbastanza tardi in a stagione, in l'aostu - uttrovi.
Inedible.
I seguenti ponu esse citati cum'è spezie simili.
Cortinarius cohabitans - cresce solu sottu à i salici; De nombreux auteurs le considèrent comme un synonyme de la toile d'araignée (Cortinarius saturninus).
Toile d'araignée terne (Cortinarius saturninus)
Spessu truvata inseme cù a tela di tela urbana, pò ancu cresce in gruppi in ambienti urbani. Hè distinatu da a predominanza di toni gialli-rossi, marroni è à volte purpuri in u culore di i corpi fruttifichi, un rimi caratteristicu di i resti di u lettu à longu u bordu di u capu è un revestimentu di feltru à a basa di u troncu.
Foto: Andrey.