Pettine

Description

U pettine hè u terzu crostaceu u più cunsumatu in u mondu, dopu à l'ostriche è e cozze. Chì hè ancu chjamatu a pettine di San Ghjacumu o a pettine di i pellegrini. È hè ancu un simbulu di a dea Venere.

Cumu si chjama u pettine in diverse lingue:

  • In Inglese - pettine, o St James shell o pettine
  • Francese - Coquille Saint-Jacques
  • In talianu - la capasanta o Conchiglia di San Ghjacumu
  • In spagnolu - la concha de vieira
  • Tedesco - Jakobsmuschel
  • Olandese - Sint-jakobsschelp

À l'internu di a cunchiglia, un pettine hè cumpostu di duie parti:

  • musculu cilindricu biancu è carnosu, chjamatu "noce"
  • è "caviale" rossu o aranciu, hè chjamatu "corallo".

Chì gustu di una pettine

A so carne bianca densa hà un gustu nucliu, leggermente dolce. È u caviale aranciu (corallo) hà una struttura più delicata è un gustu più forte di "mare". Hè spessu siparatu da a carne è adupratu per arricchisce u gustu di e salse. Ma pudete ancu cucinà cun ella. Pruvate cum'è vulete più.

In Europa, scuntremu dui tippi principali:

  1. "Pettine mediterraneu" Pecten jacobaeus da u Mari Tarraniu - hè più chjucu
  2. è u "pettine" Pecten maximus da l'Atlanticu. Chì pò ghjunghje à 15 cm di diametru. Pigliatu da a Norvegia, l'isule Britanniche di u nordu longu tutta a costa atlantica finu à u sudu di u Portugallu.

I più "lochi pesciosi" per questi molluschi sò u Mare Adriaticu, a Manica, chì lava a regione francese di Normandia, l'Oceanu Atlanticu à u largu di a costa di Bretagna (Francia), u nordu spagnolu (Galizia), Inghilterra, Scozia è Irlanda . Dunque, benintesa, i nostri viaghji cum'è u Basque Country Food Tour o u Bordeaux Food Tour includenu gode di pettine.

Pettine

Ci hè una pettine salvatica, è ci hè l'acquacultura, vale à dì cultivata. Questu hè indicatu nantu à l'imballu. Salvaje, benintesa, duie volte più caru. In Norvegia, hè ancu minatu da subacquei. U vantaghju di a splutazione hè chì si pò cumprà tuttu l'annu. Ma a pettine Sakhalin hè una varietà diversa. Si tratta di a pettine di mare Mizuhopecten yessoensis (pettine di Yesso, pettine giganti Ezo).

Ma appartene ancu à a grande famiglia Pectinidae (capesante). U so nome Yesso / Ezo vene da u fattu chì hè statu trovu à u nordu di u Giappone. Sta spezia si trova annantu à a costa asiatica di l'Estremu Oriente, in a parte norduveste di l'Oceanu Pacificu: Cina, Corea, Giappone è Russia, finu à u mare di Okhotsk, à u sudu di u Sakhalin è à l'isule Kuril di u sudu, è, forse, ancu in u à u nordu finu à a penisula di Kamchatka è l'isule Aleutine.

Composizione è cuntenutu caluricu

A pettine ùn cuntene praticamente micca grassu è carboidrati, ma hè estremamente ricca in proteine. 100 g di pettine cuntenenu menu di 100 Kcal. È un altru 100 g di filettu di pettine cuntene 150 volte più iodu chè 100 g di manzo. E questu ùn conta micca altri elementi traccia utili - cobalt, magnesiu, zincu.

A pettine tene u record di vitamina B12, chì hè di primura per u funziunamentu nurmale di u sistema nervosu, è u so usu regulare aiuta à calà i livelli di colesterolu è aiuta à perde u pesu.

  • Contenutu caluricu 92 kcal,
  • Proteine ​​17 g,
  • Grasse 2 g
  • Glucidati 3 g
Pettine

U benefici di pettine

E pruprietà di i pettine sò state studiate dapoi un bellu pezzu. U valore nutrizionale di a pettine hè diventatu unu di l'alimenti preferiti in parechje cucine di u mondu. A carne pò pare micca assai appetitosa in apparenza, ma quandu hè cotta bè, hà un gustu bellu.

Composta da:

  • proteine ​​sane chì sò assurbite perfettamente;
  • Mariposa, unsaturated;
  • aminòcidi è lipidi;
  • vitamine è minerali.

U triptofanu regula l'appetitu è ​​migliora l'umore. U grassu hè cuntenutu, ma a so quantità hè trascurabile è ùn cunducerà micca à guadagnà pesu. Ci sò parechji minerali in i crustacei. Una piccula porzione cuntene un quartu di a nostra necessità cutidiana di seleniu, ricunnisciutu cum'è l'antioxidante u più forte chì rallenta u prucessu di invecchiamento. U iodiu hè di grande impurtanza per u nostru corpu.

Un tali pruduttu deve esse manghjatu da quelli chì perdenu pesu, e persone cun malatie di u core è i vini sanguini. Parechji sò interessati à i benefici è i danni di i pettine per u corpu. Parlendu di i benefici, deve esse nutatu chì:

  • rinfurzà u sistema nervosu è l'osse;
  • migliurà u funziunamentu di a glàndula tiroidea;
  • prevene è trattà l'ateroesclerose;
  • serve cum'è materiale di custruzzione per e cellule di u corpu;
  • vi permettenu di custruisce musculu è di luttà in eccessu di grassu;
  • rinfurzà bè a forza maschile;
  • migliurà a cundizione di unghie, pelle è capelli;
  • rinnuvisce u corpu;
  • ricanusciutu comu un pruduttu dietary;
  • anu un effettu benefiziu nantu à l'immunità.

Cumu sceglie i pettine

I pettini cinesi tendenu à esse più attrattivi. Sò grandi, bianchi è di dimensioni uniformi. È sò spessu più economici. Ma, cum'è si pò induvinà, tali pettine ponu esse uttenute solu per mezu di a cultura artificiale. Ùn sò micca utili, à u cuntrariu: i chimichi è l'additivi di metalli pesanti sò spessu usati in a produzzione.

Pettine

A pettine russa di l'Estremu Oriente, à so volta, hè colta in modu naturale, ghjustu in mare. Sò pigliati vicinu à e sponde di Kamchatka. Sò più chjuche, più scure, ma cuntenenu tutti i benefici investiti da a natura stessa. I pettine Kamchatka anu un gustu dolce dolce, è a so struttura hè un pocu cum'è a carne di granchi.

U so prezzu, ancu se più altu di quellu di i Cinesi, hè abbastanza accessibile per una delicatezza, circa 10 euro per chilugrammu.

Cumu manghjà i pettine

I pettine più utili sò ghjovani, finu à 2-3 cm di dimensione. Più hè grande a pettine, più vechja hè. Una pettine curretta duveria puzzulà cum'è u mare è avè una bella ombra cremosa.

A pettine pò esse manghjata in ogni forma. I Giappunesi preferiscenu bollire, stufà pettine è adupralli in sushi. È i Francesi sò grandi amatori di insalate di pettine. U più faciule cuntene solu trè ingredienti: pettine crude, suchju di limonu è oliu d'oliva.

U più impurtante hè di sbrinà currettamente e pettine, altrimente si pò arruvinà u so gustu. Per impidiscia di què, lasciate e pettine congelate in a frigorifera per a notte o fate li in acqua fredda per un paiu d'ore. A cucina hè ancu più faciule è più veloce: 1-2 minuti sò abbastanza per scaldà i pettine.

Chì prudutti cunghjuntà scallops

Cum'è parechji frutti di mare, i pettine sò soprattuttu boni per cena. Aghjunghjite ligumi verdi cotti à vapore o stufati à un piattu laterale è un pastu simplice ma deliziosu hè fattu. U Zenzeru è u coriandolu partenu perfettamente u gustu è aghjunghjenu piccante.

Pettine

U gustu piacevule, leggeru, leggermente dolce di a pettine vi permette di cunghjuntallu in armunia cù patate, peperoni, risu è legumi.

Serà bè in una insalata cù arugula è pinoli. A marinata di agrumi aghjunghjerà spezie à a pettine, è a salsa di zenzeru a renderà doppiamente sana.

Una pettine pò esse manghjata cruda, bollita, stufata, al vapore o à a griglia, frita, cotta - a scelta hè tamanta. Ci vulerà solu uni pochi di minuti per preparalli, è u gustu di u piattu finitu piacerà sicuramente ancu i gastrunomi sofisticati.

Cumu almacenà i pettine

L'unicu modu per priservà tutte e so pruprietà benefiche è u so gustu hè u fretu subitu subitu dopu chì a pettinella sia stata cacciata da u cunchju. E cumpagnie moderne producenu u congelamentu direttamente nantu à e nave in altu mare aduprendu apparecchiature speciali.

Guardate i pettine in u congelatore è scongelate pocu prima di coce, pianu è pianu. Per fà questu, u pacchettu cù pettine deve esse refrigeratu durante a notte o immersu in acqua fredda per parechje ore.

Ùn coce micca pettine congelate nè aduprate acqua calda per sbrinà.

Contraindications

Ùn ci hè chè da trattà u pruduttu cun prudenza s'ellu ci hè a pussibilità di una reazione allergica. Per a stessa ragione, i pettini ùn sò micca raccomandati per e donne chì allattanu.

Pettine cù prezzemolo

Pettine

Sbuchjate e cipolle

  • Pettine 6 pezzi
  • Oliu d'aliva 2 cucchiai
  • Agliu 1 garbu
  • Prezzemulu 150 g
  • Succu di limonu 100 ml

Preparation

  1. Risciacquate bè i pettine, asciugate cù un pannu di carta. Tagliate finamente l'agliu è u prezzemolo.
  2. In una suppera aparta, mischjà inseme l'oliu d'aliva, l'agliu è u prezzemulu. Mettite e pettine in u mischju resultante è rinfriscate per 30-40 minuti.
  3. Scaldate una padella à focu altu, riducendula leggermente appena prima di coce e pettine. Frittu i pettine per 1.5-2 minuti da ogni parte.
  4. Dispone i pettine pronti nantu à i piatti, spruzza cù u suchju di limonu è serve immediatamente.

Lascia un Audiolibro