Fungu Porcini

Description

U fungu Porcini (Boletus edulis) hè un tipu di fungu chì appartene à u dipartimentu basidiomicete, classa agaricomiceti, ordine boletus, famiglia boletus, boletus. Questu hè u rappresentante u più culuritu di u regnu di i funghi.

U nome abbrettu di u fungu hè simplicemente "biancu", certi u chjamanu boletus. Ancu i raccoglitori di funghi inesperti ricunnoscenu facilmente a "celebrità di a furesta" è empienu i so canistrelli cun ella.

Perchè u fungu Porcini hè chjamatu biancu?

Fungu Porcini

U fungu porcini hà avutu u so nome in tempi antichi, quandu i funghi eranu più spessu secchi chè fritti o stufati. A polpa di marmaru di u fungu porcini ferma perfettamente biancu ancu dopu u trattamentu termicu è u siccatu. A ghjente hà rimarcatu sta caratteristica è hà chjamatu u fungu cù un cappucciu scuru esattamente biancu. Una altra versione di u nome hè assuciata à l'uppusizione di u fungu porcini à u macellu "neru" menu gustosu è menu preziosu, chì a carne si scurisce nantu à u tagliu.

Hat

Tutti i funghi di u genaru boletus anu un aroma incredibilmente delicatu è un gustu piccante.

U cappellu marrone-brunastru di un fungu porcinu maturu cresce in media sin'à 7-30 centimetri di diametru. Ma in certe latitudine, sottumesse à forti piogge è temperate mite, i funghi porcini cumpariscenu ancu cù un diametru di cappucciu di 50 centimetri.

Fungu Porcini

Determinà l'età di u fungu hè abbastanza sèmplice: in un ghjovanu fungu porcini, u cappellu hà una forma cunvessa guasgi derivata artisticamente, i funghi troppu maturi sò più piatti, à volte ancu stesi in apparizione. A superficia di u cappucciu di i funghi porcini in a maiò parte di i casi hà una texture piacevule à u toccu, leggermente vellutata, a pelle superiore hè strettamente cunnessa à a polpa, dunque hè difficiule di separà da ellu.

In tempu seccu è ventu, u cappucciu diventa cupertu cù una rete di piccule ma profonde rughe o crepe, chì cunduce à danni à i pori interni di u fungu. In tempu di pioggia, si pò vede un filmu finu di mucus in cima di u cappucciu.

U culore di u tappu di u fungu porcini pò esse variu - da u rossu rossu à u biancu guasi latte. Più u fungu hè anzianu, u cappellu diventa più scuru è densu, è a pelle acquista una rugosità caratteristica.

Pulp

Fungu Porcini

A carne di un fungu porcinu maturu hè ferma, succosa è soprattuttu carnosa, cù un bellu culore biancu. In i funghi vechji, si trasforma in una struttura fibruosa, l'ombra di a polpa acquista un tonu ligeramente giallu o beige chjaru.

Jambe

L'altezza di a gamba di u fungu porcini hè chjuca, in media ghjunghje à 12 centimetri, ma pudete ancu scuntrà più rappresentanti "alti", chì a gamba ghjunghje à 25 centimetri di altezza. U diametru di a perna hè 7 cm, menu spessu - 10 cm.

Fungu Porcini

Una caratteristica distintiva di u fungu porcinu hè a forma di u so gambu: hè in forma di botte o clavata; cù u tempu, in i vechji funghi diventa cilindrica, leggermente allungata à u centru è spessa à a basa è à u cappucciu. U so culore varieghja da u biancu à u marrone prufondu, à le volte cù macchie rosse scure.

Ci sò i funghi porcini, chì i culori di i tappi è di e zampe sò guasgi cumpletamente identichi. Spessu, à a basa di u cappucciu, a gamba hà una rete di vene magre leggere, à le volte guasi indiscernibili contr'à u fondu principale di a pelle.

Coprilu è spore in polvere

I resti di u coprilu ùn sò micca osservati in u fungu porcini - a basa di u troncu hè perfettamente pulita.

Polvere di spore di una tonalità succosa marrone-ulivu, e spore di funghi porcini stessi s'assumiglianu à un fustu in forma, e so dimensioni sò sorprendentemente piccole: 15.5 x 5.5 micron. U stratu tubulare hè chjaru, poi diventa giallu, acquistendu una tonalità verde oliva.

I funghi Porcini crescenu in tutti i cuntinenti, eccettu l'Australia troppu arida è l'Antartide fredda. Si trova dapertuttu in Europa, in America di u Nordu è di u Sud, in Messicu, in i territorii di a Cina, u Giappone è in e regioni sittintriunali di a Mongolia, in l'Africa di u Nordu, in l'Isule Britanniche, in u Caucasu, in Kamchatka, in u Far East, in i latitudini media è miridiunali.

Spessu i funghi porcini si ponu truvà in a taiga settentrionale, in a parte europea di a Russia è in u Far East.

Quandu è in chì fureste crescenu i funghi porcini?

Fungu Porcini

U cicculu di crescita di i funghi porcini hè assai variabile è dipende da u locu di a crescita. I funghi Porcini cumincianu à cresce in maghju o ghjugnu, è l'aspettu abbundante di l'isule di funghi finisce à a fine di u vaghjimu - in uttrovi-nuvembre (in e regioni calde).

In e regioni sittintriunali, u fungu porcini cresce da ghjugnu à settembre, è a cugliera in massa principia in a seconda metà d'aostu. A fase di crescita di u boletus hè abbastanza longa: ghjunghje à a maturità solu in una settimana sana.

I funghi crescenu in famiglie o in colonie anulare, dunque scuntrà ancu un fungu porcini in furesta prumette spessu un raccoglitore di funghi.

I funghi Porcini crescenu sia in foreste di conifere sia di latifoglie o miste sottu à l'arburi cume abete, pinu, quercia, betula, carpinu è abete. A racolta di funghi porcini pò esse realizata in i lochi cuparti di muschio è lichenu, nantu à terreni sabbiosi, argillosi è argillosi, ma questi funghi crescenu raramente nantu à terreni palustri è torbiere.

U cep ama a luce solare, ma pò ancu cresce in i lochi scuriti. U fungu cresce pocu cù un terrenu annacquatu è bassa temperatura di l'aria ogni ghjornu. I Porcini crescenu raramente in a tundra è a furesta-tundra, a furesta-steppa, è in e regione di a steppa, i Porcini ùn si trovanu mancu.

I sogni di i funghi - funghi porcini di settembre 2020 - prima parte

Tipi di funghi porcini, nomi è foto

Frà i funghi porcini, e varietà seguenti sò cunsiderate cum'è e più famose:

Reta di funghi Porcini (reta di boletus) (Boletus reticulatus)

Fungu Porcini
Olimpu DIGITAL CAMERA

Fungu comestibile. Esternamente, pare un volantinu, hà un cappellu marrone o ocra, qualchì volta cù un tintu aranciu, situatu nantu à una corta gamba cilindrica. A reta nantu à u troncu di u fungu hè bianca o bruna. U cappellu hà un diametru di 6-30 cm. A carne hè bianca.

U ceppu si ritrova in i faggi reticulati, lecci, carpini, fureste di castagni d'Europa, d'America di u Nordu è di l'Africa, in u Caucasu. Accade di ghjugnu à settembre, ma micca troppu spessu.

Champignons Porcini bronze foncé (carpine) (latin Boletus aereus)

Champignon de bouleau Porcini (spiguette) (Boletus betulicola)
Una caratteristica di a spezia hè u culore assai chjaru, guasi biancu di u cappucciu, chì righjunghji 5-15 cm di diametru. Meno spessu, u so culore hà una tinta ligeramente cremosa o gialla chjara. U gambu di u fungu hè in forma di botte, di culore biancu-marrone, hà una maglia bianca in a so parte suprana. Nantu à u tagliu, u fungu ùn diventa turchinu, a polpa di u fungu hè bianca.

Fungu Porcini

U fungu Porcini di betula cresce solu sottu à e betule, si ritrova in tuttu l'habitat, induve ci sò fureste è boschetti di betulle, longu à e strade è à l'orli. Fructificà da ghjugnu à uttrovi, solu o in gruppi. Spessu cresce in tutta a Russia, è ancu in l'Europa Occidentale.

Champignon de bouleau Porcini (spiguette) (latin Boletus betulicolus)

Fungu Porcini

Pin cep (upland, pin-loving boletus) (Boletus pinophilus)

Un tippu di fungu porcinu cù un grande cappucciu di culore scuru, qualchì volta cù una tinta viola. U cappellu hà un diametru di 6-30 cm. A carne di u fungu sottu à a pelle fina di u cappucciu hà un culore russicciu-marrone, hè bianca in u troncu, ùn diventa turchina nantu à u tagliu. A zampa di u fungu hè grossa, corta, di culore biancu o marrone, hà una maglia marrone chjaru o rossu.

Fungu Porcini

U ceppu di u pinu cresce in fureste di pini nantu à i terreni sabbiosi è in muntagna, menu spessu in fureste di abete è caducifoli, si trova in ogni locu: in Europa, in America Centrale, in Russia (in e regioni sittintriunali di a parte europea, in Siberia).

Pinu cep (latinu Boletus pinophilus)

Un fungu cù un cappucciu marrone, ma micca brusgiatu, ma cù un tintu grisgiu, certe volte macchie chjare sò "spargugliate" nantu à u cappucciu. A carne di sta spezia hè sciolta è menu densa di quella di l'altre varietà di Porcini.

Fungu Porcini

U fungu di quercia Porcini si pò truvà in e fureste di quercie di u Caucasu è di u Territoriu Primorsky, si trova spessu in a Russia centrale è in i so territorii meridiunali.

Oak cep (lat. Boletus edulis f. Quercicola)

Fungo spruce (Boletus edulis f. Edulis)
U più cumunu fungu Porcini. A gamba hè allungata è hà un ispessimentu in fondu. A maglia righjunghji un terzu o a mità di a gamba. U cappellu hà un culore brunu, rossu o castagninu.

Fungu Porcini

U fungu Porcini abete cresce in fureste di abeti è abete in Russia è in Europa, eccettu per l'Islanda. U fungu porcinu apparisce in ghjugnu è porta frutti finu à u vaghjimu.

Proprietà utili di funghi porcini, vitamine è minerali

Per via di u so altu cuntenutu minerale, u fungu porcini hè unu di i funghi i più pupulari è benefichi. Perchè hè utile u fungu porcini?

Fungu Porcini

Ogni fungu hè abbastanza difficiule per a digestione umana. Ma sò i funghi porcini secchi chì sò più accessibili per a digestione, postu chì in forma secca, u corpu umanu assimila finu à 80% di e proteine ​​di u fungu porcini. Hè sta forma di fungu chì i nutrizionisti cunsiglianu.

U dannu di i funghi Porcini

U fungu Porcini hè un fungu comestibile, ma pò ancu esse avvelenatu in parechji casi:

Fungu Porcini

U cunsigliu u più simplice per e persone chì ùn capiscenu micca i funghi è chì ponu cunfonde i porcini cù a bile hè di ùn coglie i funghi chì diventanu turchini (diventanu rosa, diventanu rossi) quandu sò tagliati è anu un gustu amaru!

Cumu distingue un fungu Porcini da un falsu?

Pulp

Fungu Porcini

Una di e sferenze principali trà u fungu porcini è u fungu falsu gall hè u culore cut. Quandu hè tagliata, a carne di u fungu di u gallu s'oscurisce è diventa marrone rosatu. A carne di u fungu porcini ùn cambia micca di culore è ferma bianca.

Fungu Porcini

Jambe

Fungu Porcini

U fungu di u gallu hà un schema piuttostu luminosu cum'è maglia nantu à u fustu, chì u fungu porcini manghjabile ùn hà.

Imenofore

U stratu tubulare di i falsi ceps hè rusulinu, mentre quellu di i veri ceps hè biancu o giallu.

Taste

Fungu Porcini

U falsu fungu Porcini hè amaru, à u cuntrariu di quellu Porcini comestibile. D’altronde, u gustu amaru di u fungu di u gallu ùn cambia micca durante a bollitura o a frittura, ma pò diminuisce durante a salameria per via di l’aghjuntu di l’acetu.

Crescenu funghi porcini in casa nantu à una trama persunale

Fungu Porcini

Parechji si dumandanu cumu piantà è cresce un fungu porcini in a so casetta d'estate. A tecnulugia di a crescita di i funghi porcini in casa o in una trama persunale ùn hè mancu appena difficiule, ancu se ci vole u tempu, richiede perseveranza è massima precisione da voi.

Quandu avete a pianificazione di cultivà funghi porcini, pigliate in contu una sfumatura: u fungu porcini hè un abitante di a furesta, dunque ùn pò esiste senza simbiosi cù un arburu. Una opzione ideale se u terrenu serà adiacente à a furesta, ancu se un terrenu induve cresce solu uni pochi d'arburi individuali - pinu, una coppia di tremuli, betula, quercia o abete, hè ancu adattu. Hè desideratu chì l'arburi abbianu almenu 8-10 anni.

Ci hè 2 manere principali di cultivà funghi porcini in paese in casa:

Funghi porcini chì crescenu da u miceliu

Fungu Porcini

U primu passu hè di acquistà materiale di piantazione di alta qualità, vale à dì, cumprà miceli di porcini in un magazinu specializatu. Avà avete bisognu di cumincià à preparà a zona scelta per a piantazione diretta. Questu pò esse fattu da maghju finu à a fine di settembre - dopu ci hè una possibilità di fretu, chì pò annullà tutti i vostri sforzi.

In ghjiru à u troncu di un arburu (pinu, betula, quercia, aspen, abete), hè necessariu nudu u tarrenu, eliminendu 15-20 cm di u stratu superiore da a so superficia, creendu cusì un cercolu cun un diametru di 1-1.5 metri. U tarrenu deve esse salvatu per a copertura successiva di u situ.

A turba o compost ben putrefattu hè stallatu nantu à a zona furmata: u spessore di u stratu fertile ùn deve supera 2-3 cm.

Pezzi di miceliu di funghi porcini acquistati sò disposti nantu à u terrenu preparatu, questu hè fattu in un schema di scacchiere, è hè cunsigliatu di mantene una distanza trà i pezzi di miceliu di 30-35 cm.

U passu prossimu hè di copre attentamente u miceliu di funghi Porcini disposti cun un stratu di terra chì avete eliminatu à l'iniziu. A piantazione deve esse irrigata cun prudenza è abbundanza (2.5-3 secchi per ogni arburu). Ci hè cunsigliu di fà questu cun cura per ùn erosione u tarrenu.

A zona acquosa hè mulched cun un stratu di paglia di 25-35 cm di spessore, chì mantene l'umidità desiderata è impedisce chì u miceliu si secchi. In u futuru, l'irrigazione hè realizata un paru di volte à a settimana, aghjunghjendu u vestitu superiore à l'acqua, per esempiu, u cumplessu Baikal EM-1.

Prima di l'iniziu di u fretu è prima chì a neve fala, a trama di i funghi hè cuperta di muschio di furesta, rami di abete rosso o un stratu di foglie cadute per creà una manta di fretu. À l'iniziu di a primavera, sta tappa hè eliminata cun cura cù un rake.

Fungu Porcini

A prima racolta di funghi porcini aromatichi hè ottenuta in un annu, è cun cura adatta di u miceliu stabilitu, vale à dì, cù l'irrigazione è l'alimentazione tempestive, una tale "piantazione di casa" di funghi porcini pò darà fruttu per 3-5 anni.

Funghi porcini crescenti da tappi

Per questu metudu, duverete andà in furesta è uttene tappi da funghi porcini maturi, o ancu troppu maturi. U diametru di u cappucciu ùn deve esse menu di 10-15 cm. Hè ottimali se a polpa di u fungu à a frattura hà una tinta verde-alivu, chì indica a maturazione di a polvere di spore.

Fungu Porcini
parte inferiore di funghi cù spore (Boletus edulis) foto macro

Quandu si coglie i funghi porcini, fate attenzione à chì arburi li tagliate, perchè hè sottu à listessi arburi chì duvete piantalli nantu à u vostru situ. Un fungu porcini chì cresce sottu à una betula in una machja di furesta hè improbabile di radicassi sottu à un pinu o una leccia.

I tappi di funghi porcini sò separati da e zampe è, à u ritmu di 7-12 tappi per seau d'acqua (preferibilmente acqua di pioggia), sò bagnati per 24 ore. Hè cunsigliatu di aghjunghje alcolu (3-5 cucchiai per 10 l) o zuccheru (15-20 g per 10 l) à l'acqua. Per piacè nutate chì tutti i funghi, è ancu di più troppu maturi, si deterioranu rapidamente, allora avete bisognu di immergerli u più prestu pussibule dopu a cugliera, ma micca più tardi dopu 8-10 ore.

Un ghjornu dopu, impastate cù cura i tappi funghi imbevuti cù e vostre mani finu à una massa omogenea gelatina, filtrate per un stratu di gasa, separendu cusì a soluzione acquosa cù spore di funghi da u tissutu fungu. Ùn avete bisognu di scaccià a polpa tesa.

U locu per piantà i funghi porcini hè preparatu identicu à a prima opzione (piantà u miceliu porcini). L'unica differenza hè chì a torba o un stratu di compost hè versatu cù una soluzione di tannini per disinfettà u materiale di piantazione è a terra.

Una tale suluzione hè preparata di a manera seguente: un pacchettu di 100 grammi di tè neru hè fattu cù un litru d'acqua bollente, o 30 grammi di corteccia di quercia hè bollita in un litru d'acqua per un'ora. Dopu u raffreddamentu, a zona scelta per piantà hè innaffiata cù questu agente, à u ritmu di 3 litri di soluzione di cuncia per arburu.

Inoltre, l'acqua cù spore hè versata uniformemente cù una culletta nantu à un fertile "cuscinu", mentre a soluzione acquosa deve esse agitata periodicamente. A "torta" di u fungu da i tappi hè posta cù cura nantu à a cima, e "piantine" preparate sò coperte cù un stratu di terra, cacciatu intornu à l'arburu inizialmente, è un stratu di paglia.

A cura di una radura di funghi hè custituita da un irrigazione pocu frequente, ma regulare è abbundante, postu chì u siccatu cunducerà à a morte di ceppi chì ùn anu ancu spuntatu spore. Per a staghjone invernale, a trama deve esse insulata, è in a primavera, sguassate da ellu una "manta" di rami spruce, foglie morte o paglia. Pudete gode di funghi porcini cultivati ​​in casa l'estate o l'auturnu prossimu.

Altri modi per cultivà i funghi porcini

Fungu Porcini
???????????????????????????????????????????????????? ????????

Ci hè un paiu di altri modi per cultivà funghi porcini in u vostru cortile, ùn sò micca cusì populari, ma ponu ancu dà boni risultati.

In furesta, scavanu accuratamente pezzi di miceliu di e dimensioni di un grande ovu di pullastru. Dopu sò posti in fori micca assai prufondi sottu à l'arburu nantu à u situ, leggermente spruzzati di terra è annacquati regolarmente.

I funghi porcini overripe sò sfracellati, secchi à l'ombra per un ghjornu, agitando periodicamente i pezzi. Allora u stratu superiore di sod hè alzatu sottu à l'arburu nantu à u situ è ​​a massa preparata hè posta quì, tornendu u sod à u so postu è compattendu bè. U situ hè spargugliatu assai cù l'acqua.

Dati interessanti nantu à i funghi porcini

  1. U ciculu di vita di u fungu porcini ùn supera micca i 9 ghjorni, ma ci sò varietà separate chì ponu "campà" per 15 ghjorni. Durante questu tempu, aumentanu significativamente in dimensione, superendu assai i so congeneri.
  2. Dopu tagliatu, u fungu perde rapidamente e so proprietà benefiche senza trasfurmazioni speciali. Dopu à 10 ore, solu a metà di i minerali è di i macronutrienti sò cuntenuti in a so polpa.
  3. In a furesta più spessu si pò truvà un fungu porcini cù un insolitu culore di cappucciu di limone o aranciu, chì in a maiò parte di i casi spaventa i raccoglitori di funghi inesperti, ancu se in realtà tali esemplari sò comestibili è micca menu gustosi.

Lascia un Audiolibro