Perch

Description

A persica cumuna (Perca fluviatilis L.) hè verde scuru in cima; i lati sò giallu-verde, a panza hè giallastra, 5 - 9 strisce scure si stendenu nantu à u corpu, invece di chì ci sò à volte macchie nere scure; a prima pinna dorsale hè grisgia cù una tacca nera, a seconda hè giallu-verdulente, i pettorali sò gialli-rossi, e pinne ventrale è anale sò rosse, u caudale, soprattuttu sottu, hè rossu.

Perch

U culore cambia significativamente secondu u culore di u tarrenu; in più, durante a stagione di ripruduzzione, i culori di i campioni sessualmente maturi si distinguenu per una luminosità più grande di i fiori (abbigliamento di ripruduzzione). A femina ùn differisce micca di u culore maschile. A forma di u corpu hè ancu sottumessa à fluttuazioni impurtanti; ci sò persiche cù un corpu assai altu (forte gobba).

A lunghezza di solitu ùn supera micca i 30 - 35 cm, ma pò esse duie volte più longa. Di solitu, u pesu ùn supera micca 0.9 - 1.3 kg, ma ci sò esemplari di 2.2 - 3 kg, ancu 3.6 kg, 4.5 - 5.4. E persiche di fiume assai grande differenu micca tantu in lunghezza, ma in altezza è spessore.

Carattiristichi distintivi di u genaru: tutti i denti sò sbuchjati, posti nantu à l'osse palatine è vomer, lingua senza denti, duie alette dorsali - a prima cù 13 o 14 raggi; aletta anale cù 2 spine, pregill è osse preorbitali serrate; piccule scale; testa dorsalmente liscia, 7 raggi branchiali, più di 24 vertebre.

Coperture Gill cù 1 spina dorsale, scaglie fermamente stabilite, guance coperte di squame. Trè spezie campanu in l'acque fresche (è in parte salobre) di a zona temperata di u nordu.

Benefici Perch

perchier

Prima, a carne di persicu hè ricca in acidi nicotinici è ascorbici, grassi, proteine, vitamine B, tocoferolu, Retinolu è vitamina D.

Dopu, a carne di stu pesciu di fiume hè ricca in sodiu, zolfu, fosforu, putassiu, cloru, ferru, calciu, zincu, nichel, iodu, magnesiu, rame, cromu, manganese, molibdenu, fluoru è cobalt.

In terzu, a carne persica hà un bon gustu, hè prufumata, bianca, tenera è bassa in grassu; altronde, ùn ci sò assai osse in i pesci. A perca hè ben bullita, cotta, frita, secca è affumicata. I filetti di pesci è l'alimenti in scatula sò assai populari.

Cuntenutu caluricu

Ci hè solu 82 kcal per 100 grammi di carne persica, dunque hè un pruduttu dieteticu.
Proteine, g: 15.3
Grasse, g: 1.5
Glucidati, g: 0.0

Perch male è contraindicazioni

Ùn duvete micca abusà di a carne di persa per a gotta è l'urolitiasi, in più, porta danni in casu d'intolleranza individuale.

Perch in cucina

Per gustu, u lupu hè à l'avanguardia trà tutti i pesci di mare. Ci hè parechje ricette per questu pesciu. Hè bè quandu hè bollitu, stufatu, cottu cù verdure, frittu. In Giappone, u lupinu hè unu di l'ingredienti principali in a cucina di sushi, sashimi è zuppe. Stu pesciu hè u più diliziosu salitu o affumicatu.

Perchella cotta in scale

Perch

Sbuchjate e cipolle

  • Perche di fiume 9 pezzi
  • Oliu di girasole 2 cucchiai di l
  • Succu di limonu 1 tavula l
  • Condimentu per i pesci 0.5 tsp.
  • Pimientu mischju à gustu
  • Salt à gustu

Cottura 20-30 minuti

  1. Step 1
    Tagliate tutte e pinne affilate da e persiche cù forbici. Elimineremu l'internu è laveremu bè u pesciu.
  2. Step 2
    Femu una marinata da oliu di girasole, suchju di limonu, è e vostre spezie preferite. Pudete piglià un mischju prontu per u pesciu. Cù sta marinata, ingrassate u ventre di u pirou è lasciate marinà per 10-20 minuti.
  3. Step 3
    Copre a teglia cù una lamina è stende u pesciu.
  4. Step 4
    Furmemu in u fornu per 30 minuti à T 200 gradi.
  5. Step 5
    A persa cotta hè fatta.
  6. Prufittate u vostru pranzu.
Cumu pulisce una Perch senza perde

Lascia un Audiolibro