Vertebre lumbari

Vertebre lumbari

E vertebre lumbari facenu una parte di a spina.

Anatomia

Position. E vertebre lumbari formanu parte di a spina, o spina, una struttura ossea situata trà a testa è u bacinu. A spina forma a basa scheletrica di u troncu, situata dorsalmente è longu a linea media. Cumencia sottu à u cranu è si stende in a regione pelvica (1). A spina dorsale hè cumposta da una media di 33 osse, chjamate vertebre (2). Queste ossa sò ligate inseme per furmà un asse, chì hà una forma doppia S. Ci hè 5 di e vertebre lombari chì formanu una curva rivolta in avanti (3). Facenu a regione lombare in u lombaru, è si trovanu trà e vertebre toraciche è u sacru. E vertebre lombari sò chjamate da L1 à L5.

struttura. Ogni vertebra lumbare hà a stessa struttura di basa (1) (2):

  • U corpu, a parte ventrali di a vertebra, hè grande è solidu. Porta u pesu di l'assi scheletricu.
  • L'arcu vertebrale, a parte dorsale di a vertebra, circonda u foramen vertebrale.
  • U foramen vertebrale hè a parte centrale, scavata di a vertebra. A pila di vertebre è foramina custituisce u canale vertebrale, attraversatu da a medula spinale.

Articuli è inserzioni. E vertebre lombari sò cunnessi trà di elli da ligamenti. Anu ancu parechje superfici articulari per assicurà a so mobilità. I dischi intervertebrali, fibrocartilaghji chì cuntenenu un nucleu, si trovanu trà i corpi di vertebre vicine (1) (2).

Musculatura. A spina hè cuparta da i musculi di u spinu.

Funzioni di e vertebre lumbari

Rolu di sustegnu è prutezzione. Cumpunendu a spina, e vertebre lombari aiutanu à sustene a testa è prutegge a medula spinale.

Rolu in a mobilità è a postura. Custituendu a spina, e vertebre lombari permettenu di priservà a postura di u troncu è cusì mantene a pusizione in piedi. A struttura di e vertebre permette parechji muvimenti cum'è muvimenti di torsione di u fustu, piegatura di u fustu o ancu trazione.

Patologie è prublemi associati

Dui malatii. Hè definitu cum'è un dolore lucalizatu chì principia u più spessu in a spina dentru è affetta generalmente i gruppi musculari intornu. U lombalgiu hè u dolore lucalizatu in a regione lombare. Sciatica, caratterizata da u dolore chì parte da u lombu è si stende in a gamba. Friquenti, sò dovuti à a cumpressione di u nervu sciaticu chì pò esse qualchì volta causata da e vertebre lombari. Diverse patologie ponu esse à l'origine di stu dolore (4):

  • Patologie degenerative. L'artrosi hè carattarizata da l'usura di u cartilagine chì prutegge l'osse di e articulazione. (5) U discu herniatu currisponde à l'espulsione daretu à u nucleu di u discu intervertebrale, da l'usura di quest'ultimu. Questu pò esse in cumpressione di a spina dorsale o di u nervu sciaticu.
  • Deformità di a spina. Deformazioni di a colonna ponu accade. Scoliosis hè un spustamentu laterale di a spina (6). Lordosis hè assuciata cù un arcu accentuatu in e vertebre lombari. (6)
  • Lumbago. Sta patologia hè dovuta à deformazioni o strappe di i ligamenti o musculi situati in e vertebre lombari.

Trattamentu

Trattamenti di droga. Sicondu a patologia diagnosticata, certe droghe ponu esse prescritte cum'è antidolorifici.

Fisioterapia. A riabilitazione posteriore pò esse effettuata cù sessioni di fisioterapia o osteopatia.

A curazione chirurgica. Sicondu a patologia diagnosticata, a cirurgia pò esse realizata in a regione lumbare.

Esplorazione è esami

Esame fisicu. L'osservazione da u duttore di a postura posteriore hè u primu passu per identificà una anormalità.

Esami radiologichi. A seconda di a patologia suspettata o pruvata, esami supplementari ponu esse effettuati cume una radiografia, un ultrasuone, una tomografia computerizzata, una MRI o una scintigrafia.

Anecdotu

Travagliu di ricerca. Circadori di un'unità Inserm anu apparentemente riesciutu à trasfurmà e cellule staminali adipose in cellule chì ponu rimpiazzà i dischi intervertebrali. Stu travagliu hà per scopu di rinnuvà i dischi intervertebrali purtati, causendu qualchì dolore di schiena. (7)

Lascia un Audiolibro