Chanterelles

Description

Chanterelles. Sti funghi sò difficiuli à cunfonde cun l'altri, postu chì anu un apparenza estremamente memorabile. (lat. Cantharellus) sò funghi chì appartenenu à u dipartimentu Basidiomycete, classe Agaricomycete, ordine Cantarella, famiglia Chanterelle, genere Chanterelle.

U corpu di i chanterelli in forma s'assumiglia à u corpu di i funghi capunanzu, tuttavia, u cappellu è a gamba di i chanterelles sò un tuttu, senza frontiere visibili, ancu u culore hè circa u listessu: da giallu pallidu à aranciu.

Aspettu di funghi

Hat

Chanterelles

U tappu di u fungu gallinacciu hè di 5 è finu à 12 centimetri di diametru, di forma irregulare, pianu, cù i bordi ondulati aperti, concavi o depressi in l'internu, in certi individui maturi hè in forma di imbutu. A ghjente chjama un tale cappellu "in forma di ombrellu invertitu". U cappellu di chanterelle hè lisciu à u toccu, cù una pelle dura à sbuccia.

Pulp

Chanterelles

A carne di i chanterelli hè carnosa è densa, fibruosa in a zona di a gamba, bianca o giallastra, hà un gustu acidu è un odore debule di frutti secchi. Quandu hè pressatu, a superficia di u fungu diventa rossu.

Jambe

Chanterelles

A zampa di u chanterelle hè u più spessu u listessu culore chì a superficia di u cappucciu, qualchì volta un pocu più chjara, hà una struttura densa è liscia, di forma omogenea, leggermente stretta à u fondu, spessa da 1-3 centimetri, longa 4-7 centimetri .

A superficia di l'hymenophore hè plegata, pseudoplastic. Hè rapprisintatu da pieghe ondulate chì cascanu longu a gamba. In certi spezie di chanterelles, pò esse vinatu. U polveru di spore hà un culore giallu, i spori stessi sò ellissoidali, 8 × 5 microns in size.

Induve, quandu è in chì fureste crescenu i chanterelles?

I Chanterelles crescenu da u principiu di ghjugnu à a mità d'ottobre, principalmente in fureste di conifere o miste, vicinu à abete, pini o querce. Si ritrovanu più spessu in zone umide, in fureste temperate trà erba, in muschio o in una mansa di foglie cadute. Chanterelles cresce spessu in numerosi gruppi, apparisce in massa dopu à e timpeste.

Specie di chanterelle, nomi, descrizzioni è foto

Ci hè più di 60 spezie di chanterelles, assai di e quali sò comestibili. Chanterelles velenosi ùn esistenu micca, ancu s'ellu ci sò spezie inedible in u generu, per esempiu, u falsu chanterelle. Inoltre, stu fungu hà omologhi velenosi - per esempiu, funghi di u genaru omphalot. Quì sottu sò alcune di e varietà di chanterelles:

Chanterelle commun (chanterelle réel, coq) (lat. Cantharellus cibarius)

Un fungu comestibile cù un cappucciu di 2 à 12 cm di diametru. U culore di u fungu hà diverse sfumature chiare di giallu è d'aranciu. A polpa hè carnosa, gialla à i bordi è bianca à u tagliu. L'imenofuru hè piegatu. U gustu hè un pocu acru. A pelle di u cappucciu hè difficiule da separà da a polpa. A zampa di u chanterelle cumunu hà u listessu culore chè u cappucciu. Spessore di a gamba 1-3 cm, lunghezza di a gamba 4-7 cm.

Chanterelle spore in polvere di culore giallu chiaru. Una caratteristica di u fungu hè l'assenza di vermi è larve d'insetti in ellu per via di u cuntenutu di chinomannosa - una sustanza chì hè distruttiva per qualsiasi parassiti. Cumunemente chanterelle cresce in fureste di latifoglie è conifere in ghjugnu, è dopu da aostu à uttrovi.

Chanterelle grise (lat. Cantharellus cinereus)

Fungu commestibile grisgiu o marrone-neru. U cappellu hà un diametru di 1-6 cm, una altezza di a gamba di 3-8 cm, è un spessore di a gamba di 4-15 mm. A gamba hè cavata dentru. U cappellu hà bordi ondulati è un approfondimentu in u centru, è i bordi di u cappucciu sò grisgiu cenere. A polpa hè ferma, di culore grisgiu o brunu. L'imenofuru hè piegatu.

U gustu di u fungu hè inespressivu, senza aroma. U gallinacciu grisgiu cresce in fureste miste è cadute da a fine di lugliu à uttrovi. Stu fungu si pò truvà in a parte europea di Russia, Ucraina, America è Europa Occidentale. U chanterelle grisgiu hè cunnisciutu da pochi, cusì i raccoglitori di funghi l'evitanu.

Cinnabar-red chanterelle (lat. Cantharellus cinnabarinus)

Chanterelles

Fungu comestibile rossu o rusulinu. U diametru di u cappellu hè 1-4 cm, l'altezza di a gamba hè 2-4 cm, a carne hè carnosa cù fibre. I bordi di u cappucciu sò irregulari, curvati; u tappu stessu hè concavu versu u centru. L'imenofuru hè piegatu. I pseudo-piatti spessi sò rosa.

Spore in polvere hà un culore rosa-crema. U canarellu cinabru cresce in fureste di latifoglie, principalmente querce, in l'America Orientale è di u Nordu. A stagione di a cugliera di i funghi hè l'estate è l'auturnu.

Chanterelle vellutata (latinu Cantharellus friesii)

Chanterelles

Un fungu comestibile ma raru cù a testa giallu-aranciu o rossu. U culore di a gamba hè da giallu chjaru à aranciu chjaru. U diametru di u tappu hè 4-5 cm, l'altezza di a perna hè 2-4 cm, u diametru di u troncu hè 1 cm. U tappu di un fungu ghjovanu hà una forma cunvexa, chì si trasforma in una forma di imbutu cù l'età.

A carne di u cappucciu hè aranciu chjaru quandu hè tagliata, biancastru-giallasciu à u troncu. L'odore di u fungu hè piacevule, u gustu hè acru. A gallinaccia vellutata cresce in i paesi di l'Europa miridiunale è orientale, in fureste di latifoglie nantu à terreni acidi. A stagione di cugliera hè da lugliu à uttrovi.

Chanterelle sfaccettata (lat. Cantharellus lateritius)

Chanterelles

Fungu comestibile giallu aranciu. U corpu cumestibile misura da 2 à 10 cm. U tappu è u troncu sò cumbinati. A forma di u cappucciu hè sculpita cù un bordu ondulatu. A polpa di u fungu hè spessa è densa, hà un gustu è un aroma piacevuli. Diametru di a gamba 1-2.5 cm.

L'imenofore hè lisciu o cù pieghe leggere. A polvere di spore hà un culore giallu-aranciu, cum'è u fungu stessu. U chanterelle sfaccettatu cresce in querce in America di u Nordu, in Africa, in l'Himalaya, in Malesia, solu o in gruppi. Pudete coglie i funghi gallinacci d'istate è d'auturnu.

Chanterelle yellowing (lat. Cantharellus lutescens)

Fungu comestibile. U diametru di u tappu hè da 1 à 6 cm, a lunghezza di a gamba hè 2-5 cm, u spessore di a gamba hè finu à 1.5 cm. U cappellu è a gamba sò un inseme unicu, cum'è in altre spezie di chanterelles. A parte suprana di u cappucciu hè di culore giallu-marrone, cù scaglie marrone. A zampa hè giallu-aranciu.

A polpa di u fungu hè beige o aranciu chjaru, ùn hà nè gustu nè odore. A superficia chì porta e spore hè più spessu liscia, menu spessu cù pieghje, è hà una tinta beige o giallu-marrone. Spore in polvere beige-aranciu. U chanterelle giallu cresce in fureste di conifere, nantu à i terreni umidi, pudete truvà finu à a fine di l'estate.

Chanterelle tubulaire (chanterelle à imbuto, cantarell tubulaire, lobe tubulaire) (lat. Cantharellus tubaeformis)

Un fungu manghjatu cù un diametru di u cappellu di 2-6 cm, una altezza di a gamba di 3-8 cm, un diametru di u troncu di 0.3-0.8 cm. U cappellu di u chanterelle hè in forma di imbutu cù bordi irregulari. U culore di u tappu hè giallu grisgiu. Hà scaglie vellutate scure. U gambu tubulare hè giallu o giallu sordu.

A carne hè ferma è bianca, cun un gustu ligeru amaru è un odore piacevule di terra. L'imenofore hè giallasciu o turchinu-grisgiu, hè custituitu di rare vene fragili. Spore di polvere beige. I chanterelli tubulari crescenu principalmente in e fureste di conifere, qualchì volta si trovanu in e foreste decidue in Europa è in America di u Nordu.

Chanterelle Cantharellus minor

Chanterelles

Un fungu comestibile, simile à u chanterelle cumunu, ma di dimensioni più chjuche. U diametru di u cappucciu hè 0.5-3 cm, a lunghezza di a gamba hè 1.5-6 cm, u spessore di a gamba hè 0.3-1 cm. U tappu di un fungu ghjovanu hè pianu o cunvessu; in un fungu maturu diventa vase. U culore di u tappu hè giallu o giallu aranciu. U bordu di u cappucciu hè ondulatu.

A polpa hè gialla, fragile, dolce, cù un aroma à pena percepibile. L'imenofore hà u culore di u cappucciu. U culore di a gamba hè più chjaru cà quellu di u cappucciu. A gamba hè cavu, affinatu versu a basa. A polvere di spore hè di culore biancu o giallasciu. Sti funghi crescenu in fureste di latifoglie (u più spessu quercia) in l'America Orientale è Nordu.

Chanterelle Cantharellus subalbidus

Chanterelles

Fungu comestibile, di culore biancastru o beige. Diventa aranciu quandu hè toccu. U fungu umitu piglia una tinta marrone chjara. U diametru di u tappu hè 5-14 cm, l'altezza di a perna hè 2-4 cm, u spessore di a perna hè 1-3 cm. U cappellu di un ghjovanu fungu hè pianu cù un bordu ondulatu, cù a crescita di u fungu diventa in forma di imbutu.

Ci sò scale di vellutu nantu à a pelle di u cappucciu. A polpa di u fungu ùn hà nè aroma nè gustu. L'imenofore hà pieghe strette. A zampa hè carnosa, bianca, irregulare o liscia. U polvere di spore hè biancu. U fungu chanterelle Cantharellus subalbidus cresce in a parte norduveste di l'America di u Nordu è si trova in e fureste di conifere.

Ci hè 2 tippi di funghi cù i quali u farfalla cumunu pò esse cunfusu:

  • Parlante aranciu (fungu micca commestibile)
  • Oliva Omphalot (fungu velenuu)
Chanterelles

E differenze principali trà i gallinacci commestibili è quelli falsi:

  • U culore di u chanterelle cumestibile cumunu hè monocromaticu: giallu chjaru o aranciu chjaru. U falsu chanterelle hà di solitu un culore più chjaru o più chjaru: rame rame, aranciu luminosu, biancu giallu, ocre-beige, rossu-marrone. U mezu di u cappucciu di un falsu chanterelle pò differisce di culore da i bordi di u cappucciu. Nantu à u capu di una falsa chanterelle, ponu esse osservate macchie di varie forme.
  • I bordi di u cappucciu di un veru chanterelle sò sempre strappati. U falsu fungu hà spessu orli diritti.
  • A gamba di un veru chanterelle hè grossa, a gamba di un falsu chanterelle hè magra. Inoltre, in un chanterelle comestibile, u cappellu è a gamba sò un solu solu. È in un falsu chanterelle, a gamba hè separata da u cappellu.
  • Chanterelles comestibili crescenu quasi sempre in gruppi. U falsu chanterelle pò cresce solu.
  • L'odore di un fungu comestibile hè piacevule in uppusizione à unu inedibile.
  • Quandu hè pressatu, a carne di u chanterelle comestibile diventa rossa, u culore di u falzu chanterelle ùn cambia.
  • I veri chanterelli ùn sò micca vermuli, ciò chì ùn si pò dì di i so omologhi velenosi.

Proprietà utili di gallinacci, vitamine è minerali

  • Chanterelles cuntenenu una grande quantità di vitamine è minerali: D2 (ergocalciferol), A, B1, PP, rame, zincu.
  • I funghi chanterelle comestibili sò distinti da u fattu chì ùn sò praticamente mai vermi. Què hè duvutu à a presenza di chinomannose (chitinmannose) in a polpa di u chanterelle, chì hè un velenu per elminti è artropodi: avvolge l'ove di parassiti, distruggenduli cumpletamente. Cusì, sti funghi zenzeri sò un rimediu eccellente per i vermi è altri parassiti.
  • Ergosterol, chì hè cuntenutu in u fungu di zenzero, hè utile per malatie di fegatu, epatite è emangiomi.
  • Chanterelles sò utili per a visione, in a lotta contr'à u cancheru, l'obesità, in a lotta contr'à i batteri. Questi funghi sò antibiotici naturali è sò assai attivamente usati in fungoterapia è medicina populare.
Chanterelles

Contenutu caloricu di i chanterelli

U cuntenutu caluricu di i gallinacci per 100 g hè di 19 kcal.

Cume è quantu tempu pudete conservà i chanterelli freschi?

Guardà i funghi à una temperatura di micca più di + 10 ° C. Chanterelles appena raccolte ùn ponu esse tenute più di un ghjornu, ancu in u frigorifero. Hè megliu cumincià à trattalli subitu.

Cumu pulisce i chanterelles?

I funghi devenu esse puliti da i detriti è i funghi danneggiati devenu esse separati da tutti. I detriti di a furesta sò cacciati cù una spazzola dura o un pannu soffiu (spugna). A terra ùn aderisce tantu à a superficia di i chanterelli chì deve esse pulita cun un cultellu. E parti marciute, ammorbidite è danneggiate di u fungu sò tagliate cù un cultellu. Littera hè cacciatu da i piatti cù una spazzola. Questu hè specialmente impurtante per a successiva asciugatura.

Dopu a pulizia, i chanterelli anu da esse risciacquati bè, fendu una attenzione particulare à e placche sott'à cappellu. Di solitu sò lavati in parechje acque. Se suspettate un gustu amaru, i funghi sò imbevuti per 30-60 minuti.

Perchè i chanterelli sò amari è cumu per eliminà l'amarezza?

I Chanterelles anu una amarezza naturale, per a quale sò apprezzati in particulare in cucina è per i quali ùn sò micca piaciuti da varii insetti è parassiti. L'amarezza aumenta se i funghi ùn sò micca trasfurmati immediatamente dopu a cugliera, è ancu sottu à l'influenza di i seguenti fattori naturali.

Chanterelles raccolti ponu avè un gustu amaru:

  • in tempu caldu è seccu;
  • sottu à e conifere;
  • in muscu;
  • vicinu à autostrade occupate è impianti industriali ecologicamente sporchi;
  • funghi invaditi;
  • falsi chanterelles.
  • Hè megliu raccoglie è cucinà funghi ghjovani cù tappi micca aperti. A probabilità di amarezza in elli serà bassa.

Per evità chì i chanterelles diventinu amari, ponu esse imbevuti per 30-60 minuti, è poi bolliti, scurgendu l'acqua dopu a cottura. A strada, pudete bollire micca solu in l'acqua, ma ancu in u latte.

Hè megliu cunghjelà i funghi bolliti: in primu locu, si rivela più cumplicatu, è in seconda, in forma bollita ùn gusteranu micca amari. Se avete congelatu i chanterelli freschi, è dopu à u sbrinamentu avete trovu chì sò amari, pruvate à ciò chì seguita:

Bulite i funghi in acqua salita bullente. Pudete aghjunghje un coppiu pizzicu di acidu citru. L'amarezza si trasferirà in l'acqua, chì poi scorri.

Cume coce è conserva i gallinacci. Metudi di cucina

Chanterelles

bollari

Tagliate grandi chanterelles in fette è fate coce dopu avè bullitu à focu riduttu per 15-20 minuti. Pudete bollire micca solu in piatti smaltati, ma ancu in un fornu multicooker o microonde. Sì manghjate funghi subitu dopu à a cucina, allora avete bisognu di salà l'acqua. In questu casu, u brodu pò esse adupratu per preparà vari piatti. Sì, dopu avè bollitu, fritte i gallinacci, allora hè più prudente di lascià l'acqua senza sale per chì i sali minerali ùn surtinu micca da i funghi. In questu casu, ùn avete micca bisognu di cucinarli per più di 4-5 minuti. Prima risciacquate i chanterelles secchi parechje volte in acqua calda, è poi fate in acqua fredda per 2-4 ore. Poi mette li à bollire in listessa acqua. Lasciateli fà calà per 40-60 minuti.

frittu

Ùn hè micca necessariu bollire i gallinacci prima di frighje. Ma se vulete chì i funghi ùn anu micca un gustu amaru, hè megliu à bolle, sguttendu l'acqua dopu a cucina.

Prima di frighje, i funghi anu da esse tagliati: u cappellu in fette uguali, a gamba - in cerchi. Dapoi i funghi cuntenenu 90% d'acqua, è à una temperatura di 60-70 °, u liquidu lascia i corpi di frutti, cumincianu à frighje solu dopu l'evaporazione di stu suchju. Frigge e cipolle tritate finamente in una padella in oliu, poi aghjunghjite i gallinacci è fritte finu à chì l'umidità liberata si evapora. Poi u sale, aghjunghjite a crema agria, se vulete, è fate fogghjà finu à coce per 15-20 minuti. Chanterelles pò ancu esse cotti è cotti.

u sali

Diverse fonti trattanu a salatura di chanterelle in modu diversu. Certi dicenu chì questi abitanti di a furesta sò boni in ogni forma eccettu quelli salati. Altri danu diverse ricette di salatura è argumentanu chì i gallinacci salati anu u dirittu di esiste. Dicenu chì i chanterelli preparati cusì sò un pocu duri è inespressivi in ​​gustu.

I Chanterelles sò salati freddi è caldi. Per a salatura à fretu, i funghi sò lavati è bagnati per un ghjornu in acqua cù u sale è l'acidu citricu (per litru d'acqua: 1 cucchiaia di sale è 2 grammi di acidu citru). Ùn avete bisognu di bolle. I chanterelles, siccati dopu a zeppa, sò disposti in piatti preparati: smaltati, di legnu o di vetru.

Prima, u fondu di u cuntainer hè spruzzatu di sale, dopu i funghi sò disposti cù a testa in capu in strati di 6 cm, spruzzendu ognuna cun sale (50 g di sale per chilugrammu di gallinacci), aneto, agliu tritughjatu, foglie di ribes, rafano, ciliegie, semi di cumin. Da quì sopra, i funghi sò cuparti cun un pannu leggeru, i piatti sò chjusi cù un coperchio chì si adatta liberamente in ellu è pressatu cun oppressione. Mantene caldu per 1-2 ghjorni per a fermentazione, poi mette à u fretu. Pudete manghjà chanterelles dopu à 1.5 mesi da u mumentu di a salatura.

marinati

Chanterelles

Chanterelles marinati cù pasturizazione successiva. Nanzu à a cugliera, i corpi fruttiferi di i chanterelli cumuni devenu esse ben puliti è risciacquati. Tagliate grandi funghi in 4 pezzi, i picculi lascianu intatti. Sò bolliti in acqua salata cù l'acidu citricu per 15 minuti. Chanterelles caldi sò disposti in vasi preparati è versati cù marinata in modo chì 2 cm rimanganu à u bordu di u vasu.

In cima pudete aghjunghje anelli di cipolla, foglie di alloro, pezzi di radice di rafano. I vasetti cuparti sò pasturizati per 2 minuti - hè u mumentu ottimali per a priservazione di e vitamine B in i funghi. I chanterelli marinati devenu esse conservati à temperature da 0 à 15 ° in una cantina secca.

Chanterelles marinati senza pasturizazione. Prima, i funghi sò bolliti in acqua salata per circa 15 minuti. Allora a marinata hè preparata - l'acqua hè bollita cù l'aggiunta di sale è acitu. I Funghi sò posti in una marinata bullente è bolliti per 20 minuti. Spezie è zuccheru sò aghjuntu 3 minuti prima di a fine di a cucina. Chanterelles sò disposti in vasetti sterilizzati, versatu cù marinata in cui sò stati cucinati, è arrotulati.

vicinu

I chanterelli lavati sò tagliati in fette uguali. L'acqua hè versata in una padedda, 1 cucchiau di sale, 3 g d'acidu citricu sò messi quì (per 1 kg di gallinacci). Portate à ebullizione è poi aghjunghjite i funghi, fate coce per 20 minuti. In listessu tempu, sò agitati è a sciuma resultante hè rimossa. Allora i funghi sò ghjittati in un colatore, lavati cù acqua fredda è secchi.

Purtate u ripienu à ebullizione, ma ùn bollite: 5 cucchiai di sale è 2 cucchiai di zuccheru sò presi per litru d'acqua. Rinfresce a soluzione à 40 ° C. Aghjustate u sieru di latte scrematu (20 g per 1 litru di soluzione). Vasi di trè litri sò pieni di funghi, pieni di liquidu preparatu. U tenenu caldu per trè ghjorni, è dopu u piglianu in u fretu.

seccu

I funghi sani, micca lavati, ma ben sbucciati, sò tagliati in fette di spessore 3-5 mm longu u corpu fruttificante. I chanterelles tagliati sò posti nantu à un tavulinu di asciugatura o in un asciugatore speciale per ùn entre in cuntattu unu cù l'altru.

Chanterelles ponu esse asciugati in camere chì sò ben ventilate, fora (à l'ombra o à u sole), in un asciugatore, in un fornu, in un fornu.

Prima, i funghi sò asciugati à bassa temperatura (60-65 °) per chì u suchju ùn ne scorra micca, è dopu à una temperatura più alta. Quandu si seccanu i funghi à u sole, hè impurtante assicurà chì ùn sianu micca esposti à a rugiada è a pioggia. I Chanterelles sò cunsiderati bè secchi se e fette di funghi sò sminuzzate finamente trà e dite. I chanterelli secchi sò conservati in contenitori di stagnu, di vetru o di plastica cù coperchi stretti.

Cume congelà i chanterelli per l'inguernu?

Chanterelles

Prima di cunghjelà, i funghi devenu esse ben lavati è asciutti bè ponenduli nantu à un pannu. Pudete cunghjelà chanterelles freschi, bolliti, cotti è fritti. I funghi freschi (crudi) ponu tastà amari dopu à u scongelamentu. Dunque, prima di cunghjelà, hè megliu à bolle in acqua o latte, fritti in oliu o infornalli in fornu.

I funghi preparati è secchi ponu esse piegati in sacchetti di congelatore, contenitori alimentari fatti di polimeri, metallo o vetru, in quest'ultimu casu, riempendu i contenitori di 90%. Chiudite bè per chì l'alimentu ùn entre in cuntattu cù l'aria. Conservà in un congelatore à -18 ° C per un annu.

Sbrinà i funghi nantu à u fondu di u frigorifero à una temperatura di + 4 ° C. Per sbrinà, ùn li scaldate nè versate acqua bollente sopra. Inoltre, i funghi scongelati ùn devenu micca esse torna congelati. Se sò accidentalmente scongelati per via di una rottura di u frigorifero, è vulete congelalli dinò, allora si pò fà prima bullendu o frittendu i funghi.

7 Fatti interessanti nantu à i chanterelles

  1. U chinomannosu cuntenutu in i chanterelli aiuta à trattà cù i helminti chì anu infettatu l'omu. Tuttavia, stu polisaccaride hè distruttu durante u trattamentu termicu dighjà à 50 ° C, è u sale u tomba quandu hè salitu. Dunque, i erboristeri cunsiglianu di aduprà infusione alcolica di gallinacci per u trattamentu.
  2. A farmacia vende a droga "Fungo-Shi - chanterelles", destinata à u trattamentu di l'helmintiasi.
  3. L'antibioticu cuntenutu in i chanterelli blocca u sviluppu di u bacillu di u tuberculu.
  4. Chanterelles crescenu spessu in forma di "anelli di streghe". In i tempi antichi, i populi europei mistificavanu tali fenomeni. Anu attribuitu l'apparizione di l'anelli à e covene di e streghe, i trucchi di l'elfi. Avà i scentifichi spiecanu questu da u fattu chì una spora cascata in terra forma un miceliu, chì cresce uniformemente in tutte e direzzioni, furmendu un circulu uniforme. È a parte media di u miceliu si ne more gradualmente.
  5. Ancu se ci sò vitamine in i funghi, sò distrutte cumpletamente durante a cucina. L'eccezzioni sò i funghi ricchi di vitamina C in forma fermentata.
  6. Se un pinu o betula cresce vicinu à a casa, allora pudete pruvà à fà cresce i vostri chanterelli sottu à elli. Impastate i tappi di funghi, mettiteli, senza intarrà, nantu à a superficia di u tarrenu vicinu à l'arburu, acqua è mulch in cima cù aghi di pinu o foglie di betula.
  7. I Chanterelles cuntenenu a più alta quantità di grassu paragunatu cù l'altri funghi - 2.4%. I grassi in i funghi sò cuncintrati soprattuttu in u stratu portante di spore, in chanterelles - in i piatti.

Dannu è contraindicazione

Chanterelles

Ùn sò micca tanti i casi quandu l'usu di i gallinacci deve esse cumpletamente abbandunatu, è, di regula, tali restrizioni si applicanu à qualsiasi fungu di a furesta. In particulare, e contraindicazioni dirette à l'usu di u pruduttu sò:

  • gravidanza;
  • età di i zitelli (finu à 3 anni);
  • intolleranza individuale (reazione allergica) à qualsiasi sustanza chì cumpone u fungu;
  • malatie gastrointestinali acute - gastrite, pancreatite, ulcere, colite, ecc. (In questu statu, a fibra grossa hè alimentu troppu pesante, è u menu di u paziente deve esse sceltu cun grande cura è cunsiste principalmente solu di cereali viscosi semi-liquidi).

E persone chì anu prublemi cù a cistifellea anu da esse attenti à i funghi di a furesta. Nutrizionisti ùn cunsiglianu ancu di manghjà tali alimenti di notte. Un prublema controversu hè a cumpatibilità di i funghi cù u periodu di l'allattamentu.

A medicina moderna ghjunghje à a conclusione chì a nutrizione di una mamma chì allatta cuntene assai menu restrizioni di ciò chì si pensava prima. Dunque, in generale, assai prubabile, se una donna manghja uni pochi di gallinacci (ancu fritti) durante l'allattamentu, ùn ci serà micca dannu da questu per u zitellu.

Ma solu sì i funghi sò freschi, di alta qualità è pruvati. Sì avete qualchì dubbitu nantu à qualsiasi parametru sopra, hè megliu ùn piglià un risicu. In generale, u periculu principale di i chanterelli hè precisamente chì ùn tutti ùn sappianu ricunnosce li currettamente.

Fighjate dinò a videò di cacciatoghji è caccia:

Caccia à u Fungu di Chanterelle Selvatica + U Modu Megliu di Cucinà Chanterelles | Cerca in u PNW

Lascia un Audiolibro