Alges

Description

L'alge sò e creature vive più diffuse è numerose di a Terra. Campanu dapertuttu: in acqua, in più, in qualsiasi (frescu, salitu, acidu è alcalinu), in terra (superficia di u terrenu, arburi, case), in l'intestine di a terra, in a prufundità di u tarrenu è di u calcariu, in i lochi cù temperature calde è in ghjacciu ... Pò campà à tempu indipindente è in forma di parassiti, invadendu piante è animali.

Tuttu ciò chì avete bisognu di sapè nantu à l'alga prima di fà una insalata o di andà in un ristorante giapponese. Per i Giappunesi, i Coreani è i Cinesi, l'alga hè unu di i punti fundamentali di a cucina naziunale. Anu migratu ancu à noi, à sushi bars, ristoranti, è avà à e scaffali di i buttreghi in forma di stuzzichini.

Varietà di alga

Ci hè parechje varietà di alga comestibile cù diversi profili nutritivi. E trè categurie più cumune sò l'alpe cum'è kombu, chì hè adupratu per fà u dashi, un brodu tradiziunale giappunese; alga verde - insalata di mare, per esempiu; è alghe rosse cum'è nori, chì hè spessu adupratu in rotuli. Parlemu di sti tippi di alga.

Composizione è cuntenutu caluricu

Alges

Mentre ogni tipu d'alga hà e so proprie differenze in termini di valore nutrizionale, hè generalmente un alimentu abbastanza caluricu. Parechje varietà cuntenenu assai menu sodiu di u so gustu salitu suggerisce. In ogni casu, l'alga hè assai più sana di u sale da tavula è pò esse una bona alternativa à ella in certi piatti.

Parechji tippi di alghe cuntenenu tante proteine ​​è aminoacidi per gramma quant'è a carne bovina. Tuttavia, postu chì l'alga hè leggera è assai menu per porzione, manghjà quantità equivalenti à a carne ùn pò micca esse realistu. A digestibilità di e proteine ​​d'alga varia ancu secondu u tippu.

E piante marine sò ancu ricche di fibre. Per esempiu, 5 grammi di alga bruna cuntene circa 14% di u RDA per a fibra. Prumove a digestione sana è a sazietà à longu andà. E ricerche mostranu ancu chì l'alimenti ricchi di fibre ponu aiutà à prevene malatie croniche, cumprese malatie cardiache è certi tipi di cancheru.

Parechje varietà cuntenenu polisaccaridi, chì ponu migliurà a salute intestinale è aiutavvi à sente più pienu.

L'alga, ancu se cunsumata in piccule quantità, pò furnisce più nutrienti di e verdure chì simu abituati. Per esempiu, anu una concentrazione assai più alta di magnesiu è di ferru. Parechje piante marine cuntenenu ancu vitamine A è K è qualchì vitamina B12, ancu se micca in tutti i casi pò esse assorbita da l'omu.

Pruduttu à pocu calorie, chì 100 g cuntene solu 25 kcal. Cù moderazione, hè impurtante cunsumà solu alghe secche, chì u valore energeticu hè 306 kcal per 100 g. Anu una alta percentuale di carboidrati, chì pò purtà à l'obesità.

I vantaghji di l'alga

Alges

I biologi è i duttori dichjaranu cun fiducia chì l'alga supera tutte l'altre spezie vegetali in termini di cuntenutu di sustanzi attivi. L'alga hà proprietà antitumorali. Parechje leggende sò state cunservate nantu à elle in l'annali di diversi populi.

L'alga hè stata aduprata micca solu cum'è un eccellente pruduttu alimentariu, ma ancu cum'è rimediu efficace per a prevenzione è u trattamentu di varie malatie. Digià in a China antica, l'alga era usata per trattà i tumori maligni. In India, l'alga hè stata aduprata cum'è rimediu efficace in a lotta contr'à certe malatie di e glàndule endocrine.

In i tempi antichi, in e cundizioni dure di u Far North, i Pomors trattavanu varie malatie cù alghe, è li usavanu ancu cum'è praticamente l'unica fonte di vitamine. U cuntenutu qualitativu è quantitativu di macro è microelementi in alghe s'assumiglia à a cumpusizione di sangue umanu, è ci permette ancu di cunsiderà l'alga cum'è una fonte equilibrata di saturazione di u corpu cù minerali è microelementi.

L'alga cuntene una quantità di sostanze cù attività biologica: lipidi ricchi in acidi grassi poliinsaturi; derivati ​​di clorofilla; polisaccaridi: galattani sulfati, fucoidani, glucani, pectine, acidu alginicu, è lignine, chì sò una preziosa fonte di fibre dietetiche; cumposti fenolici; enzimi; steroli vegetali, vitamine, carotenoidi, macro- è microelementi.

In quantu à vitamini individuali, microelementi è iodu, ci sò più di elli in l'alga chì in altri prudutti. U tallu di l'alga marrone cuntene vitamini, oligoelementi (30), aminoacidi, mucus, polisaccaridi, acidi alginic, acid stearic. Sustanze minerali assorbite da l'acqua da l'alga marrone in quantità enormi sò in un statu coloidale organicu, è ponu esse assorbite liberamente è rapidamente da u corpu umanu.

Sò assai ricchi in iodu, a maiò parte di i quali hè in forma di ioduri è cumposti organoiodini.

Alges

L'alga bruna cuntene un compostu di bromofenolu chì hà un effettu nantu à i microorganismi patogeni, in particulare i batteri. L'alga bruna cuntene una grande quantità di macro è microelementi necessarii per l'omu (ferru, sodiu, calciu, magnesiu, bariu, potassiu, zolfu, ecc.), È in a forma chelata più accessibile per l'assimilazione.

L'alga bruna hà una quantità di pruprietà fisiulogiche: affetta a cuntrattilità di u musculu di u core, hà attività anti-trombotica, impedisce u sviluppu di rachitismi, osteoporosi, carie dentali, unghie fragili, capelli, è hà un effettu di rinfurzamentu generale nantu à u corpu.

Cum'è frutti di mare, l'alga bruna cuntene quelli elementi naturali chì si trovanu in piccule quantità in i vegetali. L'alga bruna aiuta i sistemi immune è endocrinu à resistere à u stress, à prevene e malatie, à migliurà a digestione, u metabolismu è u benessere generale.

Contraindications

Alges

Studii anu dimustratu chì i metalli pesanti chì si piattanu in l'acqua inquinata, cumpresu l'arsenicu, l'aluminiu, u cadmiu, u piombu, u rubidiu, u siliziu, u stronziu è u stagnu, ponu arruvinà certi tippi d'alga, ancu se u tippu è u livellu di inquinamentu varieghja significativamente secondu l'ambiente naturale . habitat di a pianta.

Hijiki - alga sottile chì sembra nera quandu hè cotta è hè spessu aduprata in spuntini giapponesi è coreani - hè spessu cuntaminata da arsenicu. I Stati Uniti, l'Australia, certi paesi d'Europa è l'Asia anu publicatu avvisi da urganizazioni mediche annantu à stu tippu d'alga, ma u hijiki pò sempre esse truvatu in parechji stabilimenti.

L'alga cuntene alcuni nutrienti chì ponu pone rischi per a salute per certi gruppi di persone. Perchè l'alga assorbe iodu da l'acqua di mare, ùn devenu micca esse cunsumate da e persone cun malatie di tiroide, chì pò interferisce cù a capacità di a glàndula tiroidea di pruduce ormoni.

L'alga hè generalmente ricca in vitamina K, chì ùn interagisce micca bè cù i diluenti di sangue, è u potassiu. Dunque, l'usu di alghe pò purtà à cunsequenze periculose per
e persone cun prublemi di cori è di rene chì li impediscenu di eliminà in eccessu u potassu da u corpu.

Per queste ragioni, manghjà alghe vale cù moderazione. Ancu se cunsumà occasionalmente insalate o rotuli d'alga hè ancu benefiziu, l'esperti cunsiglianu di trattalli più cum'è cundimentu chè cum'è piattu principale. Ancu trà i giappunesi, stu piattu d'acantu hè servutu una o duie volte à settimana o adupratu cum'è cundimentu per a suppa miso.

Lascia un Audiolibro